Potrivit site-ului Ambasadei României în Austria, https://viena.mae.ro/, Austria este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, fapt dovedit şi prin faptul că circa 70,0% din valoarea adăugată brută provine din sectorul terţiar al serviciilor, agricultura şi silvicultura generând doar circa 1,3% din această valoare, restul de 28,8% fiind generat de sectorul secundar al producţiei.
Potrivit statisticii austriece, Austria a realizat ȋn anul 2019 un PIB de 398,52 miliarde euro, iar pe cap de locuitor valoarea acestuia a fost de 44.900 euro. Majorarea reală a PIB a fost de +1,6 % faţă de anul precedent. Creşterile anilor anteriori au fost: +2,4 % pentru anul 2018, și +2,5% pentru anul 2017. Pandemia Corona a afectat puternic şi economia austriacă, astfel încât pentru anul 2020 este prognozată de către Banca Naţională a Austriei o scădere economică de cel puţin -7,2%, urmată de o creştere de 4,9% în 2021 şi 2,7% în 2022, astfel încât numai în 2023 se presupune că Austria va reveni la cifrele de dinaintea pandemiei.
În UE, potrivit indicatorului PIB/cap de locuitor, Austria se situează pe locul 4 după Luxemburg, Irlanda şi Olanda.
Datele statistice arată că balanţa comercială la nivelul anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de –4,18 miliarde euro, în scădere față de anii precedenți: 5,98 mld. euro în 2018 şi 5,60 mld. euro ȋn 2017.
Volumul mărfurilor exportate în 2019 a fost în valoare de 153,79 miliarde euro, ȋn creştere cu +2,5% faţă de 2018, iar importurile au însumat 157,97 miliarde euro, în creştere cu +1,2%. Ponderea din PIB în 2019 a exporturilor de mărfuri este de circa 38,6%, iar a mărfurilor şi serviciilor cumulate de circa 55,7%.
Principalii parteneri comerciali ai Austriei la nivelul anului 2019 au fost: Germania (32,2% din total), Italia (6,5%), SUA (5,6%), China (4,6%), Elveţia (4,3%), Republica Cehă (3,9%), Franţa (3,5%) şi Ungaria (3,2%). In continuare zona europeană însumează circa 78,9% din volumul schimburilor comerciale ale Austriei cu un procent de circa 70% pentru ţările din zona UE. Volumul schimburilor comerciale cu ţările situate în Asia se cifrează în jurul valorii procentuale de 11,62%, iar cele cu ţările situate în America la 7,47%.
Principalele categorii de produse exportate ȋn anul 2019 au fost: vehicule de transport 17,03 mld. euro (+6,2%), produse medicamentoase și farmaceutice 11,25 mld. euro (+20,2%), mașini și echipamente electrice 11,02 mld. euro (-1,8%), mașini și echipamente 9,77 mld. euro (+6,2%), mașini industriale 8,96 mld. euro (-0,6%), fier şi oţel 7,74 mld. euro (-7,8%), motoare cu combustie 7,27 mld. euro (+3,7%), diverse produse finite 6,95 mld. euro (-3,6%).
Suma totală a investiţiilor străine în Austria era estimată la 183,04 miliarde euro la finele anului 2019, ȋn creştere cu 3,8% faţă de 2018. Majoritatea investiţiilor străine din Austria provin din Germania (54,33 mld. Euro), Federaţia Rusă (26,72 mld. euro), Emiratele Arabe Unite (10,85 mld. euro), SUA (10,54 mld. euro), Italia (9,78 mld. euro), Elveţia (11,80 mld. euro), Olanda (7,34 mld. euro), Marea Britanie (5,44 mld. euro) și Franța (5,01 mld. euro)
Investiţiile în străinătate ale Austriei la finele lui 2019 însumau 208,81 miliarde euro, din care un procent de cca. 70% sunt direct investiţi în ţările membre UE. Principalele ţări în care s-a investit sunt: Germania (31,38 mld. euro), Olanda (27,87 mld. euro), Luxemburg (14,73 mld. euro), Cehia (13,53 mld. euro), SUA (12,52 mld. euro), România (8,95 mld. euro), Elveţia (8,12 mld. euro), Emiratele Arabe Unite (8,06 mld. euro), Ungaria (6,14 mld. euro), Polonia (6,14 mld. euro), Marea Britanie (5,93 mld. euro) și Slovacia (5,78 mld. euro). În anul 2019 tranzacţiile asimilate investiţiilor străine directe, efectuate de firmele austriece, au vizat în mod deosebit Germania, Emiratele Arabe Unite şi Luxemburg.
Rata şomajului a ȋnregistrat o creştere ȋn ultimii ani, ca urmare a imigraţiei, susţin autorităţile austriece. Acestea au luat măsuri pentru stoparea creşterii, astfel ȋncât la finele anului 2017 s-a ȋnregistrat o scădere a ratei şomajului. Trendul descendent s-a menţinut şi ȋn anul 2018 şi 2019, rata şomajului ajungând la 4,5%. Pandemia a afectat puternic şi şomajul. Până la finalul anului 2020 se aşteaptă o creştere cu 500.000 a numărului de şomeri, astfel încât pentru 2020 este prognozată o rată a şomajului de 6,8%. Pentru anul 2021 şomajul este prognozat la 5,8%, iar pentru 2022 la 5,3%.
Rata inflaţiei După un maxim de 3,3% atins ȋn anul 2011, inflaţia a continuat să scadă, atingând ȋn 2015 nivelul minim de 0,8%. Anul 2016 a marcat o uşoară creştere a ratei inflaţiei la 1,0%, tendinţă continuată şi ȋn 2017 când nivelul a ajuns la 2,2%. Ȋn 2018 rata inflaţiei s-a diminuat din nou uşor, ajungând la 2,0%, iar în 2019 a ajuns la 1,5%. Pentru anul 2020 este estimată o inflaţie tot de 1,5%, iar pentru anul 2021 de 1,6%.
La finele anului 2019 existau 538.507 companii în Austria, având 2.471.648 angajaţi. Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii. Circa 95 % din companii au sub 100 de angajaţi şi numai 0,04 % au peste 1000 de salariaţi. Sunt câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce fenomenul de fuziune între firme ia amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece multinaţionale.
Statul austriac este prezent prin ÖBAG (Österreichische Beteiligungs AG) ca acţionar în companii austriece importante, din diferite sectoare economice, precum în compania de poştă Österreichische Post AG cu 52,85%, ȋn compania energetică Verbund AG cu 51%, în compania de telefonie Telekom Austria AG cu 28,42 %, în compania minieră GKB-Bergbau GmbH cu 100 %, în compania petrolieră OMV AG cu 31,5 %, în compania de jocuri de noroc Casino Austria AG cu 33,24 %, ȋn compania imobiliară BIG-Bundesimmobiliengesellschaft m.b.H. cu 100%, etc.
Alte companii ale statului din domeniul infrastructurii, precum Asfinag (societatea de autostrăzi), Verbund (concernul de energie) şi ÖBB (căile ferate austriece) nu fac parte din ÖBAG, chiar dacă sunt deţinute de statul austriac.
Turismul joacă un rol important în economia din Austria. În anul 2019 au fost înregistrate în Austria 152,7 milioane înnoptări ale turiştilor (ȋn creştere cu 1,9% faţă de anul 2018), din care 112,8 milioane înnoptăti ale turiştilor străini (în creştere cu 2,1% faţă de anul 2018). Cele mai multe înnoptări s-au înregistrat în provinciile Tirol, Salzburg, Viena, Carintia şi Stiria. Cei mai mulţi turişti provin din Germania, Olanda, Elveţia şi Lichtenstein, Marea Britania, Cehia şi Italia. Pandemia corona a afectat foarte puternic turismul în 2020 și 2021.