duminică, octombrie 2, 2022

Alegerile din Franța:

Must Read

Macron tremură pentru turul II, Marine Le Pen – aproape de o reușită istorică!

Trebuie să aşteptăm acest al doilea tur de scrutin, de duminică, 19 iunie, pentru a şti dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-şi păstreze majoritatea absolută şi, dincolo de asta, capacitatea de a-şi pune în aplicare liber politicile de reformă.

Majoritatea prezidenţială, o coaliţie sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obţinut doar 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianţa de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători. Pe lângă acest avertisment adresat preşedintelui Macron, principalele lecţii ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasă a Stângii unite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen şi prăbuşirea Dreptei tradiţionale, la fel ca și la alegerile prezidențiale, precum şi un absenteism record.

Partidul lui Emmanuel Macron, eclipsat de extrema stângă

Coaliţia Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidenţial – La Republique En Marche! (Republica în Mişcare, LREM), redenunit Renaissance (Renaştere), cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare , cuprinzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe. Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principal adversar al coaliţiei majoritare prezidenţiale, conducând o alianţă fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Absenteism-record la alegerile parlamentare din Franța!

Cu toate acestea, tabăra Macron deţine în continuare avantajul în proiecţiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în faţa NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională este de 289 de locuri. Dar mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminica trecută de la urne, cu un nou record de abţinere de 52,49%, depăşindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidenţiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit de alegerile prezidenţiale. Rassemblement National (Reuniunea naţională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidenţiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu circa 19% din voturi, cu mult înaintea Dreptei tradiţionale, care riscă să îşi piardă statutul de principal grup de opoziţie.

Partidul lui Marine Le Pen, aproape de o reușită istorică!

Partidul radical al lui Le Pen, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în Legislativ, ar putea reuşi să depăşească 15 deputaţi, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporţională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP. Ea însăşi candidată în propriul fief din nordul Franţei, unde a obţinut 55% din voturi (dar cu o prezenţă la urne prea scăzută pentru a fi aleasă în primul tur), Le Pen a făcut apel la „toţi alegătorii săi să-şi confirme şi să-şi amplifice votul” atunci când candidaţii RN se vor califica în turul al doilea, pentru a „trimite un grup foarte mare de deputaţi patrioţi în noua Adunare Naţională”. Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez iniţiată odată cu alegerea lui Macron în 2017.

La scurt timp după ce președintele Emmanuel Macron a fost reales pentru un al doilea mandat, francezii aleg un nou parlament. După impasul cu alianța de stânga la primul scrutin, alianța liberală a lui Macron trebuie să se teamă pentru majoritatea absolută anterioară. 48,9 milioane de alegători au votat de la ora 8 a.m. . Vor fi stabiliți ocupanții celor 577 de locuri în Adunarea Naţională. Secțiile de votare sunt deschise până la ora 18.00, în orașele mari și până la ora 20.00 în restul țării. Este de așteptat o prezență istorică scăzută la vot. Până la prânz, aproape fiecare al cincilea alegător eligibil și-a exprimat votul. La ora 12:00, prezența la vot a fost de aproape 19%, după cum a anunțat Ministerul de Interne de la Paris. A fost cu 0,5% mai mult decât în ​​primul tur de scrutin, desfășurat în urmă cu o săptămână.

Alegerile sunt importante și pentru Europa!

Noua alianță de stânga a Partidului de Stânga, Socialiștilor, Verzilor și Comuniștilor, condusă de populistul de stânga Jean-Luc Mélenchon, poate spera la mult mai multe locuri în Parlament. Alegerile sunt decisive dincolo de granițele Franței: Macron este clar pro-european și vrea să extindă Uniunea Europeană, în timp ce Mélenchon este considerat un sceptic UE și s-a distanțat de strânsa prietenie franco-germană. El a criticat aspru și uneori polemic politica de austeritate germană. În cazul în care tabăra centrală a președintelui obține doar o majoritate relativă, președintele și guvernul ar fi nevoiți să caute sprijin din partea celorlalte tabere. Prezența la vot, care a atins un minim de 47,5% în primul tur, ar putea juca, de asemenea, un rol. În unele teritorii franceze de peste mări, alegerile au început deja sâmbătă din cauza diferenței de fus orar.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This