OPERAȚIUNE DNA-SRI PENTRU DISTRUGEREA UNUI LIDER PNL!

Șeful CJ Hunedoara Mircea Molot, a fost executat cu interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranță națională, emis de ICCJ și mandate de supraveghere date de Tribunalul Alba. În 2014, Molot a fost săltat de mascați și reținut de procuroarea DNA Danusia Boicean, pentru opt pretinse infracțiuni. În 2022, șefa DNA Alba, procuroarea Alina Rasovan, a clasat dosarul lui Mircea Molot, inclusiv pe motiv că fapta nu există (Clasarea)

SCRIS DE: GEORGE TĂRÂȚĂ

Lumea Justiției prezinta operațiunea prin care a fost distrus un important politician al României. Fostul președinte al Consiliului Județean Hunedoara, fost membru marcant al adevăratului PNL, fost lider al PNL Hunedoara, apoi membru ALDE, Mircea Molot (foto 2), a fost executat cu un dosar fabricat de Binomul DNA-SRI, prin intermediul fostei șefe DNA Alba Iulia Danusia Boicean (foto 3), dosar pe care tot DNA l-a închis. Calvarul lui Mircea Molot – apărat de avocata Adina Laza – a durat vreme de aproape opt ani, din 2014, când a fost actorul principal într-un spectacol mediatic marca DNA, și până în 2022, când parchetul anticorupție, printr-o ordonanță a actualei șefe DNA Alba Iulia Alina Rașovan, a dat clasare pentru toate acuzațiile.

În 3 decembrie 2014, DNA anunță reținerea lui Mircea Molot, președintele Consiliului Județean Hunedoara și președintele PNL Hunedoara, după ce acesta fusese săltat de mascați, imaginile fiind difuzate public de televiziuni și siteuri, așa cum se obișnuia în acele timpuri. Evident, măsura DNA dispusă de șefa DNA Alba Iulia de atunci, procuroarea Danusia Boicean, a fost mediatizată rapid de propaganda DNA, Molot fiind pus la stâlpul infamiei și linșat pur și simplu. Practic, prezumția de nevinovăție fusese desființată, mai ales că împotriva lui Mircea Molot fuseseră formulate opt acuzații grele:

-trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale),

-luare de mită, în formă continuată, (21 acte materiale),

-luare de mită,

-luare de mită, în forma continuată (3 acte materiale),

-folosirea influenței ori autorității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice, fără scop patrimonial,

-spălare de bani, în forma instigării (2 infracțiuni),

-conflict de interese,

-deținerea fară drept a unui document ce conține informații secrete de stat.

Aceeași soartă au avut-o alte patru persoane, toate reținute de DNA. Este vorba despre vicepreședintele de atunci al Consiliului Județean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, și oamenii de afaceri Robertto-Patrick Venter (ginerele lui Molot), Milică Emanoil Pup și Vasile Axinte. Toți cei cinci inculpați au fost duși în instanță pentru arestare preventivă, însă Tribunalul Alba a dispus cercetarea lor în libertate, iar ulterior, după contestația formulată de DNA, Curtea de Apel Alba Iulia a decis plasarea lor în arest la domiciliu. Practic, încă de atunci, erau semne că dosarul este unul extrem de forțat.

SRI l-a ținut sub supraveghere pe Molot pe mandate de la ICCJ și Tribunalul Alba.

Foarte important de precizat mai este un lucru. Și anume că, așa cum chiar DNA menționa în comunicatul privind reținerea lui Molot: “În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informații”. De altfel, în ordonanța de clasare dispusă de șefa DNA Alba Iulia, procuroarea Alina Rașovan, este explicată implicarea SRI-ului condus în acei ani de George Maior (foto 1 stanga) și Florian Coldea (foto 1 dreapta) în execuția lui Mircea Molot, prin interceptări realizate atât în baza unui mandat de siguranță națională emis de ICCJ, cât și în baza unor mandate de supraveghere tehnică, emise de Tribunalul Alba. Se poate observa că mai toate acuzațiile formulate de DNA au avut la baza interceptări realizate de SRI.

Iată câteva mențiuni despre activitatea SRI din dosarul DNA privindu-l pe Mircea Molot:

• “Cu privire la acest act material, se constată că intre mijloacele de probă avute în vdere la inculpare se regăsesc convorbirile telefonice purtate de Axinte Vasile cu Rotar Viorel din data de 27.05.2013 ora 10.53.45, respectiv dintre Axinte Vasile și Muște Gheorghe din data de 27.05.2013 ora 12.06.04, interceptate și înregistrate în baza mandatului 003654/10.05.2013 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform notelor declasificate întocmite de Serviciul Roman de Informații existente la dosar”;
• ”Acuzația a fost reținută și urmare exploatării măsurilor de supraveghere tehnică în cauză, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Molot Mircea Ioan în data de 04.06.2014 ora 10.00.27, Axinte Vasile în datele de 02.06.2014 ora 12.43.04, 20.06.2014 ora 15.50.22, 25.06.2014 ora 09.23.07, 19.06.2014 ora 14.07.40, interceptate și înregistrate de Serviciul Român de Informații, în baza mandatului de supraveghere tehnică 53/UP/2014 emis la data de 15.05.2014 de Tribunalul Alba, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Axinte Vasile în datele de 24.07.2014 ora 13.05.44, 08.08.2014 ora 11.05.41 și 22.09.2014 ora 10.44.29 și 11.29.52 interceptate și înregistrate de Serviciul Român de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnică 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;
• ”Starea de fapt a fost reținută și urmare valorificării convorbirii telefonice purtate de Molot Mircea Ioan în data de 19.10.2014 ora 18.45.13 interceptată și înregistrată de Serviciul Român de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnica 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;
• ”Starea de fapt reținută în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. La art. 289 alin. 1 Cod penal a avut la bază și valorificarea convorbirii telefonice din data de 25.06.2014 ora 09.23.07, interceptată și înregistrată de Serviciul Roman de Informații, în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 53/UP/16.05.2014 emis de Tribunalul Alba”;
• ”Starea de fapt a fost reținută și în baza valorificării metodelor de supraveghere tehnica, respectiv a convorbirilor telefonice purtate de Venter Robertto Patrick cu Pup Emanoil Milia la data de 05.08.2014 ora 11.41.37 și a convorbirilor telefonice purtate de Pup Emanoil Milica în datele de 22.07.2014 orele 16.36.37 și 16.33.52, 30.07.2014 orele 11.24.19, 11.44.15, 14.52.10, 31.07.2014 orele 08.44.08 și 10.08.08 interceptate și înregistrate de Serviciul Român de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnică 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;
• ”Starea de fapt a fost reținută și din perspectiva probelor rezultate în urma metodelor speciale de supraveghere tehnică, respectiv din valorificarea convorbirilor telefonice purtate de Molot Mircea Ioan în data de 04.06.2014 ora 10.00.27, Axinte Vasile în datele de 02.06.2014 ora 12.43.04, 20.06.2014 ora 15.50.22, 25.06.2014 ora 09.23.07, 19.06.2014 ora 14.07.40, interceptate și înregistrate de Serviciul Roman de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnică 53/UP/2014, emis la data de 16.05.2014 de Tribunalul Alba, respectiv a convorbirilor purtate de Axinte Vasile în datele de 24.07.2014 ora 13.05.44, 08.08.2014 ora 11.05.41, 11.10.05 și 22.09.2014 ora 10.44.29 și 11.29.52 (Venter Robertto Patrick cu Axinte Vasile) interceptate și înregistrate de Serviciul Român de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnică 81/UP/2014 emis la data de 18.07.2014 de Tribunalul Alba”;
• ”Starea de fapt reținută a avut la bază și valorificarea convorbirilor telefonice purtate în data de 06.11.2014 ora 11.38.47, în data de 05.08.2014 ora 10.11.43, în data de 19.06.2014 ora 15.55.09 și ora 14.16.37 și în data de 19.09.2014 orele 12.06.23 și 12.10.41 interceptate și înregistrate de Serviciul Roman de Informații în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 81/UP/18.07.2014, emis de Tribunalul Alba”.

Clasarea șefei DNA Alba Iulia

Calvarul lui Mircea Molot a durat aproape opt ani. Din decembrie 2014, când a fost reținut de fosta șefa DNA Alba Iulia, procuroarea Danusia Boicean, și până în 29 iunie 2022, când actuala șefă DNA Alba Iulia, procuroarea Alina Rașovan, a clasat dosarul. Soluția de clasare (vezi facsimil) a fost dispusă pentru toate acuzațiile pentru care Molot fusese reținut, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală – “fapta nu există” și în temeiul art. 16 alin. 1. lit. b) din Codul de procedură penală – “fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

De asemenea, aceeași soluție de clasare a fost dispusă și față de ceilalți inculpați.

Desigur, în final se pune întrebarea: cine răspunde pentru distrugerea politică a lui Mircea Molot și pentru terfelirea imaginii sale?

Prezentăm mai jos câteva dintre motivele pentru care șefa DNA Alba Iulia Alina Rasovan a dispus clasarea cauzei față de fostul țef al Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Molot, în legătură cu acuzațiile pentru care acesta a fost reținut de fosta șefa a DNA Alba Iulia, Danusia Boicean (vezi facsimil):

“I. Infracțiunea continuată de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 Cod penal cu aplicarea 35, alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal (2 acte materiale):

(…)

Apreciem că acest act material nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă a infracțiunii.

(…)

Acest act material nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă a infracțiunii.

ÎI. Infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale):

(…)

Nu au fost identificate acțiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan în sensul pretinderii/primirii de bani bunuri sau alte foloase, (…) lipsind elementul material al laturii obiective al infracțiunii sesizate, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzut de art. 16 lit. b Cod procedură penală.

III. Infracțiunea de fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fară scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altukl de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000:

(…)

Probatoriul nu a relevat acțiuni ale inculpatului Molot Mircea în sensul folosirii autorității date de funcția publică în scopul direcționării contrar dispozițiilor legale și nici acțiuni vizând condiționarea alocării de modul în care se va exprima o opțiune de vot, lipsind elementul material al laturii obiective al infracțiunii deduse cercetării, ceea ce atrage incidența art. 16 lit. b Cod procedură penală.’

IV. Infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal:

(…)

Urmare a evaluării probatoriului, astfel cum a fost reconfigurat prin această hotărâre a Curții Constituționale, nu au fost identificate acțiuni ale inculpatului Molot Mircea în calitate de președinte al Consiliului Județean Hunedoara și nici acțiuni directe prin interpuși în sensul pretinderii, primirii sau acceptării altor foloase, motiv pentru care se va reține incidența dispozițiilor art. 16 lit. b Cod procedură penală, lipsind elementul material al laturii obiective al infracțiunii.

V. Infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale):

(…)

Probatoriul administrat și ulterior cenzurat prin cele două hotărâri ale instanței constituționale nu a relevat acțiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan în sensul pretinderii/primirii de bani bunuri sau alte foloase. (…) Drept consecință, în raport de acuzația de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale), urmează a se dispune clasarea, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art. 16 lit. b Cod procedură penală, dată fiind lipsa elementului material al laturii obiective al infracțiunii cercetate.

VI. Infracțiunea de spălare de bani în forma instigării, prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

În cazul de față exista identitate între acțiunile care formează elementul material al infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal (21 acte materiale) și acțiunile care formează elementul material al infracțiunii de spălare de bani în forma instigării prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal, context în care, referitor la această acuzație, se va dispune clasarea, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzut de art. 16 lit. a Cod procedură penală.

VII. Infracțiunea de spălare de bani în forma instigării prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

Referitor la această acuzație, își găsesc valabilitatea argumentele expuse în analiza realizată la punctul VI, cu consecința adoptării unei soluții de clasare, întemeiată pe dispozițiile art. 16 lit. a Cod procedură penală.

VIII. Infracțiunea de conflict de interese, prev. de art. 301 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal:

(…)

Urmare a reevaluîrii probatoriului, nu au fost identificate acțiuni ale inculpatului Molot Mircea Ioan și nici demersuri ale inculpatului Molot Mircea Ioan cu privire la efectuarea de plăți privind aceste servicii de publicitate, în scopul obținerii în mod indirect a unor foloase patrimoniale de către societățile administrate de fiica sa, context în care, față de lipsa elementului material al laturii obiective, devin incidente dispozițiile art. 16 lit. b Cod procedură penală, urmând a se dispune clasarea.

IX. Infracțiunea de deținerea fară drept a unui document ce conține informații secrete de stat prev. de art. 303 alin. 2 Cod penal:

(…)

Pentru existența infracțiunii se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, între care este și aceea a urmăririi potențiale, respectiv afectarea activității uneia dintre persoanele juridice prev. de art. 176 C. pen.

Apreciem că această cerință nu este îndeplinită în cauza de față, atâta timp cât este vorba de o fotocopie parțială a unui document clasificat, în mare parte ilizibilă, care menționează date situate cronologic la 6 ani distanță de momentul identificării sale, documentul nu era destinat Consiliului Județean și nu se referea la aspecte privind administrația publică locală.

Pentru aceste motive, apreciem a fi incident în cauză, raportat la această acuzație, cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzut de art. 16 lit. b Cod procedură penală“.