luni, septembrie 26, 2022

NATO mobilizează 300.000 de soldați împotriva Rusiei!

Must Read

La ordinul SUA, un război direct cu rușii pare iminent!

Pe fondul războiului din Ucraina, NATO dorește să mărească numărul forțelor sale de reacție rapidă la peste 300.000 de soldați. Acest lucru a fost anunțat de secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, luni, 27 iunie, înainte de summitul celor 30 de state membre de la Madrid. Până în prezent, forța de intervenție a NATO NRF cuprinde aproximativ 40.000 de soldați. Restructurarea planificată a NRF face parte dintr-un nou model de forță pentru întreaga zonă a alianței. Acest lucru pune mai multe armate în alertă maximă. Potrivit declarațiilor oficialilor NATO, forțele ar trebui să fie atribuite anumitor zone. De exemplu, soldații germani ar putea fi programați să sprijine trupele lituaniene, în cazul unui atac rusesc. Pe timp de pace, trupele ar trebui să fie, în general, sub comandă națională, dar ar putea fi apoi solicitate de Comandantul Suprem al Forțelor NATO în Europa (SACEUR), în caz de urgență. Trupelor li s-ar acorda, de asemenea, ore fixe pentru pregătirea operațională. Se discută că unele unități ar trebui să fie gata de intervenție în cel mult 10 zile, altele, în 30 sau 50 de zile. Detaliile pentru situații de urgență urmează să fie definite în noile planuri regionale de apărare, care ar trebui să fie gata anul viitor.

Atacuri „fără număr” ale rușilor!

Armata ucraineană a respins atacurile rusești la vest de Lyssychansk și a împiedicat astfel înconjurarea acestui oraș strategic din estul Ucrainei. „Lângă Verkhnyokamyanka, forțele de apărare au provocat pierderi grele inamicului și i-au forțat să se retragă!”- a declarat luni Statul Major ucrainean, în raportul său de situație. Între timp, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa cu rachete. Verkhnyokamyanka se află la doar câțiva kilometri vest de Lysychansk, pe ultimul drum important de aprovizionare pentru oraș. Lysychansk însuși a fost din nou ținta unor atacuri aeriene grele și artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unitățile rusești sunt deja la marginea orașului, în sud. Câteva suburbii au fost, de asemenea, atacate. Câteva mii de soldați ucraineni ar fi staționați în oraș. Există și lupte puțin mai la vest, în zona Bachmut. Orașul este un important nod de transport. Potrivit informațiilor ucrainene, și aici ar fi fost respinse atacurile unităților ruse asupra unei suburbii. În ciuda unui foc aprig de artilerie, a existat puțină mișcare în timpul înaintării rusești asupra conurbației Slovjansk-Kramatorsk. Statul major raportează și atacuri ale artileriei ruse în sudul țării, în regiunea Cherson. În același timp, aviația ucrainiană ar fi lansat „lovituri de succes” împotriva acumulărilor de trupe inamice de acolo. Aceste informații nu pot fi verificate independent. În weekend, Ucraina a raportat o creștere semnificativă a atacurilor rusești cu rachete asupra țării. Au fost lovite și o serie de regiuni aflate departe de front – de la regiunea de vest a Ucrainei Lviv la Hmelnițki și Jytomyr la Cernihiv și Kiev. În sudul țării, au fost lovite Mykolaiv și Odesa, printre alte localități.

Erdogan se preface că negociază cu Suedia și Finlanda

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan vrea să se întâlnească marți cu președintele finlandez Sauli Niinistö și cu prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, în disputa privind admiterea Suediei și Finlandei în NATO. Discuțiile sunt programate să aibă loc la Madrid, unde, miercuri, 29 iunie, începe un summit al alianței militare. Acest lucru a fost anunțat duminică seara de purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, la postul de televiziune „Habertürk”. Potrivit Oficiului Prezidențial finlandez, la întâlnire va fi prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Discuții pregătitoare care implică cele trei țări la nivel ministerial sunt deja planificate luni, la Bruxelles. Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO la mijlocul lunii mai. Turcia a blocat până acum aderarea celor două țări. Acest lucru este justificat de un presupus sprijin al celor două țări nordice pentru „organizații teroriste”, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în multe țări și de miliția kurdă siriană, YPG. Suedia și Finlanda susțin că acuzațiile Turciei ar fi neîntemeiate, dar realitatea le contrazice.

Apel disperat al lui Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației din Belarusul vecin să nu se lase atrași în războiul din Ucraina. „Kremlinul a decis deja totul pentru voi”, a spus el în discursul său video de seară de duminică, cu privire la Moscova. “Dar nu sunteți sclavi și carne de tun! Nu trebuie să muriți!..Oamenii nu ar trebui să-i lase pe alții să decidă pentru Belarus!” – a strigat, disperat, Zelenski, uitând să precizeze că el însuși își trimite propriul popor la moarte, penrtu a servi intereselor criminale ale SUA.

Conducătorul belarus Alexandru Lukașenko s-a întâlnit din nou, sâmbătă, cu președintele rus, Vladimir Putin. Șeful Kremlinului a anunțat livrarea sistemelor de rachete Iskander-M către Belarus, care pot fi echipate și cu focoase nucleare. Potrivit ultimelor informații de la Kiev, trupele ruse au atacat recent Ucraina și din Belarus. Această țară este un aliat apropiat al Rusiei.

Boris Johnson avertizează despre inutilitatea sancțiunilor!

Premierul britanic Johnson avertizează despre „oboseala populară și a politicienilor”, din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei. Întrebat dacă este îngrijorat de o divizare a Occidentului, din cauza sancțiunilor contra Moscovei, premierul britanic a spus, la sosirea sa la summitul G-7 din Bavaria: „Cred că presiune și îngrijorarea există, dar, să fiu sincer, trebuie să fim acolo!”

Pe front, situația armatei ucrainiene e disperată! În câteva săptămâni, aceasta ar putea capitula sau, chiar dacă nu o va recunoaște oficial, rezultatul va fi același. Există opinii în cadrul NATO, mai ales în rândul țărilor europene, că sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt doar inutile, dar au efecte devastatoare și asupra economiilor celor care le-au inițiat: inflație galopantă, creșteri nemaivăzute de prețuri și penurii tot mai accentuate de alimente, materii prime și o criză energetică majoră, care se profilează tot mai amenințătoare, în perspectiva iernii. Ori, aceste efecte ar putea provoca mișcări sociale și răsturnări politice, ceea ce liderii occidentali nu ar dori cu nici un preț. Există, se știe, printre statele occidentale și un curent creat de cei care ar putea fi de acord cu împărțirea Ucrainei, dacă în acest mod se poate negocia o pace stabilă cu Federația Rusă (un deziderat utopic, desigur). Acest curent de analiză nu se află în discordanță flagrantă cu cel care sprijină înarmarea Ucrainei, este doar mai sceptic în ceea ce privește rezultatul posibil al războiului ucrainean.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This