sâmbătă, octombrie 1, 2022

Criza mondială de alimente se agravează!

Must Read

Sute de milioane de oameni se confruntă cu foametea, deoarece războiul din Ucraina se combină cu șocuri financiare și climatice

Șase luni de lupte dintre Rusia și Ucraina, două puteri agricole, au aruncat în aer un sistem alimentar global, zdruncinat într-o catastrofă totală, lăsând sute de milioane de oameni să se confrunte cu foametea.

Războiul din Ucraina provoacă foamete în țările sărace!

Războiul exacerbează o criză deja alimentată de schimbările climatice, costurile de trai în creștere și o creștere a prețurilor la îngrășăminte care creează cea mai acută criză alimentară globală din ultimele decenii. Un acord intermediat de ONU pentru redeschiderea Mării Negre pentru navele alimentare poate să nu fie suficient pentru a aduce speranțe sutelor de milioane de oameni care se luptă să mănânce în Africa, Asia și Orientul Mijlociu.

„Lucrez în acest sector acum de mai bine de 15 ani și pentru mine aceasta este cea mai gravă criză pe care am văzut-o!” – a declarat Carin Smaller, director executiv al Centrului Shamba, un think tank care lucrează pentru a pune capăt foametei la nivel mondial.

Potrivit publicației politico.eu, agențiile umanitare se străduiesc să se pregătească pentru niveluri și mai critice ale foametei, deoarece se confruntă cu un decalaj anual de 14 miliarde de euro în cheltuielile pentru securitatea alimentară, potrivit unui raport din 2020 al Ceres 2030, de asemenea, un think tank axat pe problemele alimentare globale. Lovitura Moscovei în coșul de pâine a Europei a zguduit grav piețele alimentare globale, forțând agențiile umanitare să reducă rațiile de alimente în țări precum Yemen. 36 de țări se bazează pe Ucraina și Rusia pentru mai mult de jumătate din importurile lor de grâu.

60 de țări se luptă pentru importuri de alimente!

Un grup special de criză al ONU monitorizează peste 60 de țări care se luptă să plătească pentru importurile de alimente. Prețurile ridicate ale energiei și volatilitate de pe piețele alimentare au pus o presiune suplimentară asupra țărilor în curs de dezvoltare, care duc lipsă de numerar.

Pe măsură ce numărul țărilor și oamenilor amenințați de foamete crește la nivel global, obiectivul ONU de a pune capăt foametei până la sfârșitul deceniului, arată mai îndepărtat ca niciodată.

Seceta stăpânește Cornul Africii, lăsând circa 26 de milioane de oameni să se confrunte cu penurie de alimente în Kenya, Etiopia și Somalia, cel puțin pentru următoarele 6 luni. Peste 7 milioane de animale au fost deja ucise de secetă. În Africa de Est, în ansamblu, circa 50 de milioane de oameni se confruntă cu o insecuritate alimentară acută.

Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a postat pe Twitter: „O foamete care poate fi prevenită complet, amenință regiunea Cornului Africii”. Aceasta este „mega-criza despre care nimeni nu vorbește!” – a declarat acesta.

În Liban, de asemenea, un mare importator de grâu rusesc și ucrainean, arată că inflația reală a alimentelor a crescut la 122%. Inflația internă a prețurilor alimentelor este ridicată în aproape toate țările cu venituri mici și medii, potrivit Băncii Mondiale.

50 de milioane de oameni, amenințați de foamete!

Asta înseamnă că este dificil pentru oameni să-și permită mâncarea chiar și în locurile în care nu există lipsă. Oamenii plătesc mai mult pentru necesitățile de bază peste tot, din Peru până în Burundi. Potrivit Programului Alimentar Mondial, un record de 49 de milioane de oameni din 46 de țări ar putea ajunge în foamete sau în „condiții asemănătoare foametei” pe fondul crizei alimentare. Cele mai afectate țări sunt Etiopia, Nigeria, Sudanul de Sud, Afganistan, Somalia și Yemen, unde există 750.000 de oameni care se confruntă cu foametea și moartea, dintre care doar 400.000 se află în regiunea Tigray din Etiopia, unde există un război civil în desfășurare.

Rezervele valutare scăzute au făcut dificilă importul alimentelor pentru Sri Lanka. Guvernul înlăturat a încercat să-și îmbunătățească criza balanței de plăți prin interzicerea importului de îngrășăminte, care, împreună cu interzicerea totală a utilizării acestora, a dus la distrugerea a jumătate din recolta de orez a țării. „Producția internă de alimente a scăzut drastic în ultimul an, penuria de combustibil a făcut producția, procesarea, transportul și vânzarea cu amănuntul foarte dificile, iar importurile de alimente și combustibili sunt prohibitiv de scumpe!” – a declarat Shalmali Guttal, director executiv al Focus on the Global South, un alt think tank cunoscut.

O problemă spinoasă, politică

Un acord între Rusia, Ucraina, Turcia și ONU, pentru a relua exporturile de alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagră, a ajutat oarecum la relaxarea piețelor. Prețurile grâului au scăzut cu 14,5% între iunie și iulie, încurajate de perspectiva exportului a circa 20 de milioane de tone de cereale, blocate în silozuri ucrainene.

Dar acordul a început lent și șocant, de când a fost semnat, pe 22 iulie. Rusia a lovit imediat portul Odesa cu rachete, iar Ucraina, deși optimistă de a aduce ajutorul financiar atât de necesar fermierilor săi, spune că există doar o mică șansă ca aceasta să reușească.

Cele douăzeci de nave care au înfruntat până acum coridorul maritim au fost în mare parte cele care au rămas blocate în Ucraina, de la izbucnirea războiului și există provocări uriașe pentru a face ca navele să ajungă în număr, inclusiv nave închiriate de ONU, care transportă ajutoare alimentare.

Chiar dacă Ucraina și Rusia exportă la capacitate maximă, experții sunt precauți, temându-se că acordul ar putea fi anulat cu ușurință. „Este suficient să restabilim status quo-ul de dinainte de război? Nu”, a uscris doi economiști agricoli, Joseph Glauber și David Laborde, în iulie. „O singură rachetă rătăcită ar putea determina firmele de asigurare să nu mai ofere asigurări!” au declarat aceștia.

Dezvoltarea durabilă mondială, pusă între paranteze!

Lumea dezvoltării internaționale își ține și ea respirația. „Nu este încă clar dacă Ucraina poate reuși cu adevărat să exporte tot ceea ce trebuie să fie exportat urgent!” – a declarat Dominik Ziller, vicepreședintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), o agenție ONU.

„Ne temem în continuare că aceste lipsuri de alimente de bază ar putea declanșa tulburări pe piețele de mărfuri și ar putea duce din nou la creșteri ale prețurilor, care vor lovi din nou cel mai puternic pe cei mai săraci din zonele rurale”, a spus el.

Stocuri mai mici, prețuri mai mari!

Multe părți ale lumii se confruntă cu fenomene meteorologice extreme, parțial din cauza schimbărilor climatice. Căldura extremă din Asia de Sud și SUA, seceta din mari părți ale Europei și Africii de Est și China și inundațiile din Coreea au făcut ca cantități mari de culturi să fie distruse, făcând hrana rămasă disponibilă, mai scumpă.

„Aș observa că, în ansamblu, stocurile globale de cereale și semințe oleaginoase sunt mai scăzute, iar asta face parte din povestea inflației alimentare” – a declarat Robynne Anderson, care reprezintă industria agriculturii la Comitetul ONU pentru Securitatea Alimentară Mondială. Producția de grâu se anticipează să scadă în 2022, pentru prima dată în patru ani.

„Avem nevoie de agricultură ca să aprindă pe toți cilindrii de pe toate continentele tot timpul, pentru că schimbările climatice vor însemna întotdeauna că cineva se luptă”! – a argumentat ea.

E greu fără îngrășăminte!

O creștere a prețului îngrășămintelor a făcut, de asemenea, mai scumpă cultivarea alimentelor. Un oficial ONU a avertizat că criza este enormă și amenință să prelungească criza foametei, dacă fermierii de pe tot globul răspândesc mai puține substanțe chimice care cresc randamentul, pentru a-și salva profitul. Prețul îngrășămintelor era deja ridicat, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, dar, din cauza dependenței industriei de gazele naturale, care a crescut vertiginos după începerea războiului, s-amajorat și mai mult.

„Nivelurile prețurilor la îngrășăminte și preocupările legate de disponibilitate aruncă o umbră asupra recoltelor viitoare și, prin urmare, riscă să mențină prețurile laalimente ridicate,  pentru o perioadă mai lungă”, conform grupului de reflecție IFPRI.

O serie de inițiative politice internaționale au apărut pentru a aborda criza, inclusiv din Franța și Germania, dar experții cred că acestea nu vor fi eficiente, fără o mare injecție de numerar.

„Toate sunt inițiative foarte bune. Nu este clar însă dacă există bani suplimentari, pentru a le pune în aplicare!”, a spus Smaller, de la Centrul Shamba.

Necesar urgent: 14 miliarde de dolari!

Programul Alimentar Mondial a încasat 8 miliarde de dolari în donații în acest an, dar are nevoie de un total de 22 de miliarde de dolari.

Dacă vin banii, ajutorul de urgență ar putea ajuta la evitarea celor mai grave ravagii ale crizei foametei din acest an, dar experții spun că lumea are nevoie de schimbări sistemice.

„Când există o criză, există întotdeauna o mare disponibilitate pentru ajutoare de urgență, care, chiar nu va crea o dezvoltare durabilă, vor împiedica oamenii să moară” – a declarat Ziller, de la IFAD. „Când este vorba despre crearea rezilienței, despre finanțarea dezvoltării pe termen lung, este mai dificil să mobilizezi fonduri!” – a concluzionat el.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This