miercuri, septembrie 28, 2022

CONTRACTUL DE MUNCĂ LA CERERE – Modificarea Codului Muncii, În Senat. Prevederile. Ce trebuie să facă angajatorul

Must Read

 

sursa foto: observatornews.ro

Propunerea legislativă pentru completarea Codului Muncii a fost depusă în Senat. Este vorba despre contractul individual de muncă “la cerere”care prevede un job flexibil pentru salariați, și doar atunci când angajatorul are nevoie de forță de muncă.

Potrivit proiectului, contractul individual de muncă “la cerere” reprezintă contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru și sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele și în intervalul orar stabilite de către angajator, cu condiția înștiințării în scris a salariatului, în termenul stabilit în contract, dar care nu poate fi mai mic de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat a activității pentru care este solicitat. Angajatorul are obligația să prevadă în contract termenul în care îl va înștiința pe salariat să se prezinte la locul de muncă, precum și modalitatea de înștiințare

Angajatorul are obligația de a garanta în plată salariul aferent numărului de ore prestate de către salariat, dar nu mai puțin de salariul aferent unui număr de cel puțin 32 ore/lună.

Potrivit propunerii legislative, salariatul încadrat cu contract de muncă la cerere se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile.

Contractul individual de muncă cu mai mulți angajatori

Contractului individual de muncă cu mai mulți angajatori reprezintă contractul cu normă întreagă, în baza căruia un salariat prestează munca pentru și în subordinea mai multor angajatori, pentru desfășurarea aceluiași tip de activitate, care implică exercitarea acelorași atribuții, se mai arată în inițiativa legislativă.

Iată expunerea de motive:

Transformările care au avut loc pe piața forței de muncă în contextul noilor realități socio-economice, au condus la apariția unor forme mai flexibile de muncă, a unei noi viziuni asupra relației de muncă existentă între angajator și salariați, care nu se regăsesc în actualele reglementări legale. Având în vedere necesitatea îmbunătățirii nivelului de protecție a salariaților, dar și asigurarea unor condiții favorabile dezvoltării mediului de afaceri, este necesară reglementarea unor noi forme de contracte de muncă, care să permită un mod mai flexibil de organizare și desfășurare a muncii.

Contracte atipice

Desi au fost adoptate mai multe acte normative, prin care se încearcă flexibilizarea încheierii actelor de dreptul muncii, piața muncii ne arată că încă mai este nevoie de astfel de contracte ‘atipice’. O altă forță motrică a contextului socio-economic actual este digitalizarea accelerată a activităților lucrative în toate sectoarele economice, care face ca legislația muncii să nu fie corelată cu dinamica muncii. Având în vedere cele subliniate mai sus, trebuie clar avută în vedere liberalizarea relațiilor de muncă. În anul 2021 au fost adoptate Ordonanțele de urgență nr. 36 sș 37, prin care Guvernul a încercat flexibilizarea și adaptarea relațiilor de muncă la realitțtile socio-economice actuale, în raport cu evolutța dinamică a pieței muncii.

Reglementarea legiuitorului

Legiuitorul a reglementat utilizarea semnăturii electronice în domeniul relațiilor de muncă, angajatorul putând suporta, pentru el și pentru angajații săi, cheltuielile pentru achiziționarea semnăturilor electronice utilizate pentru semnarea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. De asemenea, a fost flexibilizată telemunca, în sensul că, în clauza privind desfășurarea activității în regim de telemuncă, nu mai trebuie specificat locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți.

A fost, de asemenea, prevăzută posibilitatea ca anumiți angajatori, respectiv microintreprinderile, să nu mai întocmească fișa de post sau regulamentul intern, atribuțiile salariaților putând să fie specificate verbal, în vederea asigurării unei debirocratizări consistente, la nivelul relațiilor de muncă.

Piața muncii

Aceste modificări ale legislației dreptului muncii sunt binevenite, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile din ce în ce mai diverse ale pieței muncii, în care interacțiunile dintre angajator și salariați pot căpăta forme diverse în contexte atipice, fie că vorbim despre orarul de lucru sau de zilele în care se poate desfășura munca. Atât angajatorii, cât și angajații au nevoie de o combinație între scheme de flexibilitate spațială cu cea temporală. Astfel, ca o componentă a prezentului, se simte nevoia de autonomie în desfășrarea activităților, angajații percep, de asemenea, nevoia să își organizeze programul de lucru, pentru a putea susține, în paralel, două servicii. Schemele de muncă flexibile asigură un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională, iar asta se traduce, în final, în mai multă productivitate. Acest lucru va determina o creștere a productivității muncii din partea angajaților, precum și o creștere a atașamentului față de locul de muncă.
Țările dezvoltate au demonstrat că există deschidere atât din partea managerilor, cât și a personalului de execuție pentru introducerea mai multor scheme de flexibilitate. Soluții similare pot fi aplicate și în România, cu accent pe flexibilitate spațială în particular, telemunca și munca la domiciliu) și flexibilitate temporală (program inegal de lucru, program individualizat, bancă de timp liber, obținută prin prestarea de ore suplimentare).

Eficiența economică

Creșterea eficienței economice, concomitent cu scăderile de costuri pentru firmele în care au fost introduse forme de flexibilizare a muncii în ultimul an, sunt evidente. În contextul actual, prezentat de schimbările precizate mai sus, este clar că este necesară dezvoltarea într-o mai mare măsură a acestor forme de flexibilizare a muncii.
Pentru a răspunde tuturor în mod eficient nevoii de flexibilizare a pieței muncii din România și pentru susține reforme asumate la nivel european, propunem modificarea și completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii, în sensul introducerii unor noi tipuri de contracte de muncă, respectiv:

Contractul de muncă ‘la cerere’

Prezintă următoarele avantaje:

  • angajatorul are o mai mare flexibilitate în organizarea activității, având posibilitatea de a dispune de forța de muncă necesară în zilele in care are nevoie de serviciile prestate de către un anumit salariat și doar numărul de ore necesar prestării activității respective;
  • angajatul poate desfășura mai multe activități în paralel, nemaiavând obligația respectării cu strictețe a unui anumit program de lucru;
  • se reduce sarcina administrativă, în comparație cu alte opțiuni legale, utilizate pentru angajarea în comun, alternativa fiind ca angajatorul să încheie în paralel câte un contract de muncă cu timp parțial cu fiecare angajat.

Contractul de muncă cu mai mulți angajatori și un singur angajat

Reprezintă contractul individual de muncă în baza căruia un angajat încheie un contract de muncă cu mai mulți angajatori, pentru efectuarea aceluiași tip de activitate, care implică exercitarea acelorași atribuții. Avantajele acestui tip de contract sunt următoarele:

  • stabilirea răspunderii în solidar a angajatorilor semnatari ai contractului cu privire la îndeplinirea obligațiilor care decurg din contract și din legislația muncii va crește gradul de protecție al angajatului în ceea ce privește obținerea de către acesta a drepturilor restante de la oricare dintre angajatori, având posibilitatea să îl aleagă pe cel mai eligibil;
  • o reglementare flexibilă permite pățtilor implicate să proiecteze schema de partajare a angajaților, în funcție de propriile nevoi;
  • obligațiile privind remunerația, impozitele și contribuțiile sociale pot fi alocate angajatorilor în orice mod pe care îl stabilesc de comun acord;
  • se reduce sarcina administrativă, în comparație cu alte opțiuni legale, utilizate pentru angajarea în comun, de exemplu, atunci când fiecare angajator, în paralel, încheie un contract de muncă cu timp parțial cu același angajat”.

ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.luju.ro: https://luba.ro/contractul-de-munca-la-cerere-modificarea-codului-muncii-in-senat-prevederile-ce-trebuie-sa-faca-angajatorul-document/

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This