Adrian Nastase analizează alegerea Iuliei Motoc ca judecător în cadrul Curții Penale Internaționale, care recent a și emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Năstase spune că noua misiune a Iuliei Motoc va fi să îl condamne pe Vladimir Putin.
Zilele trecute, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat oficial că: ”În urma deliberărilor derulate în temeiul art. 7 alin. (1) din Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea Penală Internaţională, Comisia de selecţie a decis următoarele:
Candidatul României pentru funcţia de judecător la Curtea Penală Internaţională – Iulia Antoanella MOTOC
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Procedură, propunerea de mai sus a fost aprobată de Guvernul României”
Alegerile pentru posturile vacante de judecător la Curtea Penală vor avea loc în decembrie 2023. Două dintre posturi sunt alocate Grupului Est European, din care face parte și România.
Judecătorii sunt aleși prin vot secret, pentru un mandat de 9 ani, fiind selectați cei care au obținut cele mai multe voturi și majoritatea de două treimi din numărul statelor părți prezente și care au votat.
Poate vă aduceti aminte, judecătoarea Gabriela Bîrsan, fostă șefă de secție la ICCJ, a fost achitată definitiv in dosarul ce i-a fost deschis. M-am bucurat foarte mult atunci. Se incheiau șapte ani de calvar și de abuzuri. Prezența sa, în conducerea ICCJ, era incomodă. În plus, soțul său, profesorul Corneliu Bîrsan era judecătorul din partea României la CEDO.Anii 2011-2012 erau perioada în care dosare cu obiective politice, cum era si Dosarul „Trofeul calității” ajunseseră la ICCJ. Se modificaseră procedurile, codul penal și cel de procedură penală, avusese loc „mica reformă în justiție”, fusese numită, de către Traian Băsescu, noua sefă a Curții. Totul era pregătit pentru condamnări. Trebuiau însă „neutralizați” unii judecători incomozi de la ICCJ (o voce puternică o reprezenta Gabriela Bîrsan) și trebuia schimbat judecătorul român de la CEDO, unde, inevitabil, plângerile în legătură cu abuzurile judiciare urmau să ajungă. Acestea au fost rațiunile prin care a pornit, la București, acțiunea penală împotriva Doamnei Bîrsan (percheziții, interceptări, etc.), la 6 octombrie 2011, urmată, la 17 noiembrie, de cererea de ridicare a imunității judecătorului Bîrsan, formulată de DNA, la Strasbourg. Era perioada în care Livia Stanciu „judeca” recursul în dosarul meu. În 2012, în vară, s-a dat verdictul. După câteva luni, am făcut plângere la CEDO. În octombrie 2013, a fost desemnat un nou judecător român la CEDO – Iulia Motoc (în cadrul acordului de coabitare Băsescu-Ponta) iar în noiembrie 2014 s-a dat decizia de inadmisibilitate la plângerea formulată de mine. Niciunul din motivele invocate de mine nu a fost acceptat. Inutil să vă spun că nu cred în coincidențe. Sper că atât profesorul Bîrsan, cât și judecătoarea Gabriela Bîrsan – pentru amândoi am un deosebit respect – să dea mai multe detalii despre ce s-a urmărit prin abuzurile ce au avut loc împotriva lor. Și cred că acum veți putea citi și înțelege mai bine decizia CEDO referitoare la plângerea mea și rațiunile pentru care Curtea a trebuit să-și schimbe chiar și jurisprudențe anterioare.
As vrea sa intelegeti si cum functionează „coridorul condamnărilor” in cazul dosarelor cu obiective politice – ministru al justitiei fanatizat (Monica Macovei), conducere Dna controlată sau influentată politic (Daniel Morar, Codruta Kovesi),conducerea ICCJ numita politic (Livia Stanciu, Ionut Matei) si conexiunile externe – la Bruxelles Catherine Day iar la CEDO Iulia Motoc.
Pare că mandatul Iuliei Motoc cuprindea, intre altele, cerinta respingerii unor plângeri „supărătoare” din România. Ea si-a inceputut mandatul cu respingerea primei mele plângeri si trebuia să inchidă si cea de-a doua plangere a mea inaintea de incheierea mandatului său la CEDO, in decembrie 2022.
Acum i s-a găsit o nouă intrebuintare. Este trimisă, in misiune, la Curtea penală internatională si, dacă va fi aleasă in decembrie, va fi utilă in procesul eventual de condamnare a lui Putin (decizia de arestare a sa a fost luată deja). Si, după 10 ani petrecuti la Bruxelles, ea va mai petrece incă 9 ani la Haga, pentru apărarea „statului de drept”, scrie Adrian Nastase.