joi, octombrie 6, 2022

Laserul de la Măgurele – vânat de francezi și italieni!

Must Read

Surse din cercurile românești de intelligence dau ca sigură mutarea instalațiilor laserului în Franța!

Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume, a fost pus în funcţiune în 18 mai 2018. Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013, iar bugetul nu a fost depăşit, afirmă managerul proiectului. Laserul amplasat în apropiere de București este considerat cel mai puternic din lume, cu cele mai performante echipamente şi cu cel mai strălucitor fascicul Gamma. 140 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români şi străini din întreaga lume, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România. Autorităţile spuneau inițial că proiectul va repune România pe harta globală a cercetării. Din păcate, în cursul anului trecut, din motive obscure, laserul de la Măgurele a fost exclus din proiectul european de cercetare ELI-ERIC.

Verdict: România, exclusă din propriul proiect!

Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, a încercat să explice care au fost motivele pentru care laserul de la Măgurele a fost exclus din proiectul El afirmă că mai sunt lucruri de clarificat, dar a dat asigurări că România va face parte din proiect, cel târziu până în mai 2023. “Acest proiect este de fapt un consorțiu administrativ, o entitate administrativă care administrează bugetul acestei infrastructuri și agenda de cercetare. România, Cehia și Ungaria au infrastructuri într-un anumit stadiu de implementare”- a precizat ministrul Cercetării. Ciprian Teleman a dat asigurări că România va face parte din acest consorțiu și că opțiunea principală este în acest sens, dar că “mai sunt lucruri de clarificat”.

Odată cu finalizarea proiectului, drepturile de proprietate asupra laserului vor trebui cedate unei entități europene, însă, deocamdată, legislația nu permite acest lucru, așa că vor trebui făcute adaptări legislative. În altă ordine de idei, fiecare țară membră a acestui consorțiu participă cu o contribuție pentru bugetul consorțiului, care este de 75 de milioane de euro pe an, plus cheltuieli de mentenanță, care sunt în sarcina guvernelor fiecăreia din cele trei țări” – a explicat Teleman.

“Faptul că nu am reușit să bifăm toate punctele, că au apărut anumite neîncrederi, este doar o temporizare a intrării noastre în acest consorțiu, dar se va întâmpla. Cel târziu la data finalizării proiectului, care e luna mai 2023, România va face parte din acest consorțiu”- a precizat el.

Interese mari

“Comisia Europeană a luat mult așteptata decizie de a stabili ca proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) să devină European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat pentru asta în luna mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri”- se arăta în comunicatul de presă postat în data de 5 mai, pe site-ul eli-laser.eu. Această decizie înseamnă că amplasamentul laboratorului poate funcționa în mod legal, împreună, ca o singură organizație. Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este puternic, conform lui Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. Proiectul românesc este constituit din două mari infrastructuri: două brațe laser și o sursă de raze gama. Doar această sursă valorează circa 66 de milioane de euro!

Comisia Europeană a înfiinţat Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorţiu european pentru infrastructura de cercetare. România lipseşte din această structură. Astfel, laserul de la Măgurele este exclus din proiectul de cercetare care a fost iniţiat de ţara noastră, alături de Ungaria şi Cehia.
„Ce face laserul de la Măgurele Proiectul de la Bucureşti era cea mai avansată componentă! Este vorba despre instrumente de cercetare extrem de performante, care permit experimente, rezultate şi cunoaştere novatoare, fără precedent. Trimiterea unor fascicole laser de mare putere asupra unor ţinte diverse, ar fi putut permite laserului de la Măgurele să ajute la descoperiri despre natura şi structura atomului şi a materiei, dar şi despre istoria şi sursa creării universului. Primele experimente ale laserului au avut loc în primăvara anului 2020, când a fost folosit un braţ al acestuia. Obiectivul experimentului îl reprezenta „studierea efectelor optice neliniare în materiale solide, cu scopul de a scurta durata pulsurilor laser pentru cercetări de fizică nucleară şi aplicaţii conexe. Experimentul a demonstrat performanţa atinsă de echipa de operare a ELI-NP şi a furnizorului sistemului laser de mare putere, Thales, de a livra pulsuri laser la cerere, pentru utilizatorii centrului de cercetare de la Măgurele.

Cum a fost România dată afară din proiect?!

 Infrastructurile de cercetare din Ungaria şi Cehia au depus, fără România, proiectul formării unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), deşi laserul de la Măgurele era parte a proiectului de cercetare.  Pe 14 mai 2020, pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a fost anunţat faptul că Ungaria, Cehia, Italia şi Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC. De asemenea, Marea Britanie urma să fie „founding observer”. Conducerea ELI-NP, adică partea română, a avut repede o reacţie şi a cerut oficial ca „aplicaţia pentru Faza 2 (n.r.-adică transformarea ELI în ERIC), să fie retrasă şi să fie redepusă cu toţi cei trei piloni ca membri fondatori”, adică de România, Ungaria şi Cehia. Marea problemă a apărut din cauza unei componente a ELI-NP, adică sursa de raze gamma. Consorţiul EuroGammaS (EGS) a câştigat în 2014 licitaţia pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze, au apărut problemele. EGS spune că au făcut teste şi măsurători şi că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. Directorul institutului naţional care găzduieşte laserul, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), a susţinut, pe de altă parte, că au fost respectate standardele şi că instalarea nu trebuie să depindă de clădire. Potrivit presei, reprezentantul IFIN-HH a pus sub semnul întrebării şi pregătirea celor din afară. EGS a dat în judecată IFIN-HH, fiind un proces pe rol, la Tribunalul Ilfov. În acelaşi timp, partea română a făcut o licitaţie pentru o altă sursă de raze gamma, numită VEGA. De asemenea, procedura a fost contestată în instanţă. România a pierdut calitatea de membru, deoarece nu şi-a atins ţintele asumate şi a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării, Ciprian Teleman, să se repoziţioneze şi să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca, în cadrul negocierilor din ELI-ERIC şi IMPULSE, să reatingă această ţintă în 2023.

Ar fi putut fi o poveste frumoasă!


Laserul de la Măgurele ar fi putut fi o frumoasă poveste. Așa si începuse. ”Cel mai mare laser din lume” avea sa fie instalat la Măgurele. O investiție enormă a Comisiei Europene, un cadou frumos pentru România. Un cadou pe care l-a primit și Cehia, și Ungaria. La ei, a devenit o poveste de succes, la noi, a ajuns într-o fundătură. În plus, a creat un scandal monstru în Institutul de Fizică si Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Sigur, lucrurile pot fi încă salvate, iar facilitatea laser ELI-NP este foarte valoroasă pentru cercetarea europeană și românească.

L-am urmărit deseori pe Nicolae Zamfir, directorul jovial al Institutului de Fizică Nucleară, ”părintele” Laserului de la Măgurele, vorbind entuziasmat de binefacerile ”asupra cetățenilor” pe care le va aduce cu sine acest laser, ”cel mai mare din lume”. Am aflat pe rând că ar putea vindeca cancerul, că ar putea neutraliza deșeurile nucleare sau că se poate face o radiografie atât de clară încât ar fi ca și cum te-ai uita cu ochii tăi în interiorul corpului unui om.

Universitatea Johns Hopkins este, ne spunea profesorul Zamfir, foarte interesată de o colaborare cu Institutul, pe acest subiect. Mai mult, am aflat că laserul ”a atins” 10 petawați, deci o rază care are puterea unei zecimi din cea a luminii soarelui care ajunge pe Pământ.

Lserul de la Măgurele a fost creat cu un singur scop – cercetarea fundamentală! În urma realizării acestei facilități, cu totul remarcabile, nu va apărea nici o fabrică de lasere mai mici, ELI-NP nu va produce nici tehnologie, nici aparatură medicală. E o facilitate destinată doar cercetării la cel mai înalt vârf posibil acum în domeniu. E ușor de observat că Nicolae Zamfir este singurul comunicator al Institutului, nu am văzut vreun alt cercetător sau vreun șef de departament la televizor sau în presa de pe Internet. Laseul de la Măgurele pare a fi devenit un fel de brand al său, personal. Și ca lucrurile să meargă profesionist, a fost angajată si o firma de PR, Tudor Communication SRL În principiu, acest lucru nu ar fi deloc rău. Doar că mass media e mai degrabă împinsă spre false percepții.

Scandalul cu italienii a fost pretextul!

Oricum, meritul că laserul funcționează aparține, în cea mai mare parte, francezilor de la firma THALES, care au livrat laserul și l-au făcut funcțional, nu e o mândrie românească. Dar e și meritul românilor care l-au montat pe platforma de la Măgurele. E de neînțeles de ce acestă supralicitare, mai ales că un puls cu acestă putere (10 petawați) urma să fie atins în câteva luni. Faptul ca testele arătau ca laserul poate da un puls de 10 petawați era, oricum, o realizare majoră, care putea să fie comunicată ca atare. În comunicatul inițial de pe site-ul ELI-NP, se vorbea explicit de puls, dar el a fost înlocuit cu unul în care cuvântul a fost scos. A rămas însă în formulările de pe site-ul THALES. Ca să vă faceți o idee, laserul de la Măgurele este de o sută de mii de ori mai puternic decât toate hidrocentralele, centralele nucleare și termocentralele din toată lumea. Laserul de la Măgurele face parte dintr-un proiect mai mare. Extreme Light Infrastructure (ELI) este o platforma internațională de cercetare în domeniul laserilor. ELI se bazează, inițial, pe 3 facilități, în Cehia, Ungaria și România. Volumul cumulat al investițiilor depășește 850 milioane euro, din Fondurile Europene pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Faza actuală de implementare a celor trei piloni, având profiluri științifice complementare, este coordonată de Consorțiul Asociației Internaționale ELI-Delivery. ELI Delivery sprijină cei trei piloni în faza de construcție, asigură caracterul ELI ca un proiect pan-european unificat, conduce negocierile către ELI-ERIC și pregătește înființarea celui de-al patrulea pilon al ELI, planificat să împingă frontierele energiei laser prin încă un ordin de mărime în regimul sub-exawatt. Operațiunea, începută în anul 2018, va fi unificată sub o singură umbrelă juridică a unui consorțiu european al infrastructurii de cercetare ELI-ERIC, al cărui sediu central se află în Măgurele.

Laserul de la Măgurele, mândria națională, a dezvoltat a zecea parte din puterea Soarelui, dar a fost exclus din proiectul european de cercetare ERIC și riscă, din 2023 încolo, să nu mai aibă loc la masa cercetării internaționale. Cum a ajuns cel mai mare proiect de cercetare al României în această situație și cine este de vină? Sorin Costreie, consilier de stat pe probleme de cercetare al premierului și reprezentantul special al Guvernului pentru participarea României la proiectul ELI ERIC, a explicat, la interviurile acordate site-ului digi24.ro, că răspunsul este complex. Toată lumea a greșit, a existat o incapacitate a guvernelor în a gestiona acest obiectiv, iar România și-a pierdut încrederea în ochii partenerilor externi, din cauza unui scandal cu consorțiul EuroGammaS, care trebuia să instaleze la Măgurele echipamentele pentru un fascicul gamma. 

Un context nefavorabil și indecizia guvernanților 

Comisia Europeană a decis, în 5 mai anul acesta, ca România să fie exclusă din proiectul european de cercetare ERIC ELI (Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium). Ungaria și Cehia au făcut cerere pentru ca România să fie eliminată din proiect în luna mai 2020, iar în luna februarie 2021, România a decis să ceară participarea doar ca membru observator fondator, deoarece șansele ca Laserul de la Măgurele să mai fie acceptat ca membru cu drepturi depline în proiectul pan-european erau minime. În anul 2016, ELI NP, proiectul european de la Măgurele, a încheiat un contract de 66 de milioane de euro pentru furnizarea de echipament pentru un fascicul gamma cu consorțiul italian EuroGammaS. În 2018, contractul a fost reziliat, pentru că italienii au invocat imposibilitatea instalării echipamentului din cauză că podeaua sălii unde urma să fie instalat nu ar fi fost netedă. Partea italiană a plătit peste 3 milioane de euro penalități de întârziere la realizarea contractului, dar i-a dat pe români în judecată după rezilierea contractului. Echipamentele sunt încă la Măgurele, neinstalate, dar, între timp, a fost organizată o altă licitație pentru fasciculul gamma, câștigată de compania americană Lyncean Technologies. De data aceasta, prețul a fost mai mic – 49 milioane de euro. Echipamentele americane trebuie însă instalate în locul celor ale italienilor. Scandalul generat de acest subiect a făcut ca Italia să amenințe că părăsește complet proiectul de cercetare, a dus la presiuni pe canale diplomatice împotriva Laserului de la Măgurele și la excluderea României din proiectul ERIC. Au fost incluse cu drepturi depline în ERIC Ungaria, Cehia, Italia și Lituania, iar ca membri observatori Marea Britanie și Bulgaria. Sorin Costreie susține că ar mai exista o șansă pentru România, să fie admisă din nou în proiect anul acesta, dacă se vor redeschide discuțiile de aderare.  

După tăierea de la finanţarea UE a celui mai important proiect ştiinţific românesc, cum se mai justifică existenţa Ministerului Cercetării?!

Un minister inutil! Rwanda şi Gabon alocă, procentual, mai mult din PIB pentru cercetare decît România. Iar pentru o comparaţie cu țările UE, Grecia şi Polonia, de exemplu, investesc dublu faţă de noi în cercetare şi inovare, Ungaria, triplu, Franţa – de patru ori cît România, Belgia, de cinci ori, iar Germania şi Danemarca, de şase ori mai mult! Laserul de la Măgurele, creaţie excepţională a cercetării româneşti, devine simbolul trist al crizei de viziune şi voinţă ce caracterizează sistemul politic din România. Contraselecţia pentru ocuparea poziţiilor decizionale e cangrena care ne condamnă ţara la subdezvoltare! Avem cel mai puternic laser din lume. Degeaba, cîtă vreme avem acelaşi buget pentru cercetare ca Tanzania. Dar politicieni?!…

Suntem convinși că platforma Măgurele va atrage oameni de știință străini, problema e caăatrage și va atrage și o altă categorie de străini: profitorii! Și ăștia nu prea au legătură cu știința, pe ei mai degraba îi interesează exploatarea (economică, militară, dar și de orice alt fel) a laserului. Deja, Gérard Mourou vede „numeroase oportunități în acest proiect, pentru că laserul românilor este singurul care operează cu fizica nucleară”.

Pus pe lista obiectivelor naționale strategice, Laserul de la Măgurele are ”un rol de suport major pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei naționale, dar poate prezenta potențiali factori de risc, în cazul neasigurării funcționării lor la parametrii normali, oprirea sau funcționarea sub acești parametri putând produce degradarea instalației, sau pericol pentru viața și integritatea populației, sau/și pericol de agresiune asupra mediului înconjurător”.

”La această dată, România dispune de cea mai avansată infrastructură de cercetare în domeniul laserilor de mare putere din lume. În cadrul acesteia, au fost recepționate și sunt date în exploatare: clădirile speciale și sistemul geotermal care asigură condițiile de mediu necesare funcționării aparaturii științifice, sistemul de laseri de mare putere cu două brațe de 10 PW, două brațe de 1 PW, două brațe de 100 TW, laboratorul de ținte pentru interacția laser cu materia, laboratorul optic, precum și toate ansamblurile experimentale prevăzute de TDR-urile aprobate de Comitetul Științific Internațional al ELI-NP”, se arată într-un raport al Ministerului Educației și Cercetării. În nota de fundamentare, se mai arată că România își poate pierde prioritatea în publicarea rezultatelor cercetărilor realizate la Măgurele.

Multă gargară, perspective sumbre!

”Pe lângă confirmarea funcționalității și livrarea parametrilor proiectați pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost realizate și primele experimente cu acesta, la brațele de putere mai mică, ceea ce reprezintă o premieră mondială, este absolut necesară susținerea operării acestui sistem pentru demararea tuturor experimentelor preconizate în această perioadă cu acest sistem. O amânare a acestora, din lipsa susținerii interne, va conduce la pierderea priorității României în a realiza și publica rezultate la frontiera cunoașterii și a dezvoltărilor tehnologice, având în vedere că, în această perioadă, alte națiuni ar putea să-și dezvolte propriile infrastructuri de cercetare!”- se mai arată în nota de fundamentare. Laserul de la Măgurele are în componență două  echipamente de cercetare:  doi laseri de mare putere (10PW) și acceleratorul de electroni, ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. Până acum, laserii de mare putere au fost instalați și testați. Pentru  Sistemul Fascicul Gamma se înregistrează o întârziere, din cauza blocajului pe care românii l-au avut cu italienii de la consorţiul european EuroGammaS (EGS), care nu au mai adus echipamentul. Situația Sistemului Fascicul Gammaa fost deblocată anul trecut, când partea română a rupt contractual cu italienii. Pentru continuarea proiectului, a fost aleasă  firma americană Lyncean Technologies, care va construi sistemul gamma, până în februarie 2023. Acest sistem gama este cel de-al doilea mare echipament de cercetare, din proiectul laserului de la Măgurele.
”Acest echipament, împreună cu Sistemul Laseri de Mare Putere 2 x 10 PW, face ca Centrul ELI-NP să devină cel mai avansat Centru de cercetare științifică din lume, în domeniul fotonicii nucleare. La ELI-NP se desfășoară cercetări la frontiera cunoașterii, atât în fizică fundamentală, fizică nucleară și astrofizică, cât și cercetări aplicative în știința materialelor, managementul materialelor nucleare și științele vieții”- se arată într-un comunicat ELI NP. Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect de cercetare din lume pe laseri și face parte dintr-un proiect pan-european. Costul total al proiectului este de 356,2 milioane de euro, dintre care 311 milioane de euro reprezintă  cofinanțare  din fonduri europene. După terminarea finanțării europene, laserul trebuie să se autofinanțeze.

Laserul de la Măgurele, mutat în Franța?!

Lipsită de o clasă politică responsabilă, România a deveni, deja, o țintă. Într-o țară aflată în pragul haosului social, cu presiuni uriașe pentru instalarea justiției anarhiei #rezist și o dreptate a neomarxismului, întrebarea care se pune e: cine poate garanta siguranța națională a României?! Partenerii externi au cu totul și cu totul alte interese, iar serviciile secrete românești sunt implicate în lupte pentru putere. Statul paralel vrea bani, face bani, dar nu dă doi bani pe securitatea națională! Potrivit surselor noastre din cadrul unuia dintre serviciile de informații românești, unul din partenerii externi încearcă să forțeze mutarea laserului din România, în  Franța, cu sprijinul tacit și interesat al unora din șefii serviciilor secrete românești.

„Dacă această operațiune de anvergură va reuși, putem vorbi de înaltă trădare! Noi am tras semnalele de alarmă unde trebuie, rămâne ca decizia să fie luată de politiceni! Însă, când vine vorba de bani, aceștia nu au nici tată, nici mamă! Tare mă tem că vom pierde acest obiectiv strategic și vom ajunge de râsul Europei și al lumii!” – ne-a declarat sursa noastră din cercurile de intelligence, care, din motive întemeiate, ține să-și păstreze anonimatul.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This