Noua soluție climatică a „bulei spațiale” a MIT Senseable City Lab presupune blocarea radiației solare cu bile de siliciu
Soluția propusă de MIT e riscantă pentru toată planeta
Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) Senseable City Lab (SCL) a dezvăluit un nou concept pe care îl numește „bule spațiale. Bulele spațiale ar fi o formă de geoinginerie, cunoscută și sub numele de inginerie climatică, dar nu una care se concentrează direct pe sistemele legate de Pământ, ci care ar putea fi manipulate pentru a modifica clima, deoarece acestea prezintă „riscuri imense pentru ecosistemul nostru viu”. În schimb, SCL a conceput o soluție spațială, menționând că dacă am putea devia 1,8% din radiația solară înainte de a atinge Pământul, „am putea inversa complet încălzirea globală de azi”.
Geoinginerie solară
Echipa SCL a testat structuri cu peliculă subțire în laboratoarele sale, inspirată fiind de munca lui Roger Angel, care a propus pentru prima dată utilizarea lor în spațiul cosmic. Soluția SCL ar urma să fie fabricată în spațiu, ușor de desfășurat și reversibilă. Poziția ideală ar fi Punctul Lagrangian dintre Pământ și Soare, cunoscut sub numele de L1 . În acel punct, influența gravitațională a Soarelui și a Pământului asupra unui obiect se anulează efectiv, iar obiectul poate rămâne în aceeași poziție relativă, cu corecții limitate.
„Acest proiect face parte dintr-o abordare de geoinginerie solară – un set de tehnologii care urmăresc să reflecte o fracțiune din lumina soarelui care vine pe Pământ, pentru a ameliora schimbările climatice. Spre deosebire de alte eforturi de geoinginerie bazată pe Pământ, cum ar fi dizolvarea gazelor din stratosferă, pentru creșterea efectului de albedo, această metodă nu ar interfera direct cu biosfera noastră și, prin urmare, ar prezenta mai puține riscuri pentru a ne altera ecosistemele deja fragile” – se arată într-un comunicat de presă al MIT.
„Credem că avansarea studiilor de fezabilitate a unui scut solar la următorul nivel, ne-ar putea ajuta să luăm decizii mai informate în anii următori, dacă abordările de geoinginerie devin urgente!” – a spus profesorul Carlo Ratti, de la MIT SCL.
Potrivit site-ului bgr.com, Oamenii de știință de la Massachussets Institut of Technology cred că ar fi găsit în sfârșit o modalitate de a inversa schimbările climatice. Sau, cel puțin, ajută la ușurarea ei. Ideea se învârte în mare măsură în jurul creării și desfășurării mai multor bule de siliciu asemănătoare unei pelicule subțiri. „ Bulele spațiale ”, așa cum se referă cercetătorii la ele, ar fi unite ca o plută. Odată extinse în spațiu, pelicula de bile de siliciu ar avea, aproximativ, aceeași dimensiune ca Brazilia. Bulele ar oferi apoi un tampon suplimentar împotriva radiației solare dăunătoare, care vine de la Soare.
Ar putea bulele de siliciu să inverseze schimbările climatice?!
Scopul acestor „bule spațiale” ar fi să amelioreze sau chiar să inverseze schimbările climatice. Pământul a văzut temperaturi în creștere în ultimele câteva secole. De fapt, NASA a lansat anterior un model care detaliază modul în care temperatura globală s-a schimbat de-a lungul anilor. Acum, vedem deja „gurile în iad” masiv deschizându-se în permafrost.Demn de menționat mai este și faptul că oamenii de știință tocmai au descoperit încă o gaură uriașă în stratul de ozon al Pământului. Ca atare, găsirea unor modalități de a ușura sau de a inversa schimbările climatice continuă să fie o prioritate ridicată pentru mulți. Acest nou plan se bazează pe un concept propus pentru prima dată de astronomul Roger Angel. Angel a sugerat inițial folosirea unui „nor” de nave spațiale mici, pentru a proteja Pământul de radiațiile Soarelui. Cercetătorii de la MIT au luat același concept de bază și l-au îmbunătățit, totuși, schimbând bulele gonflabile de siliciu pentru nava spațială pe care Angel a propus-o inițial. Dacă acesta fi capabil să inverseze schimbările climatice, ar fi un pas uriaș în direcția corectă . Totuși, protejarea Pământului de radiațiile Soarelui ar fi doar o parte a acesteia. Ar mai trebui să modificăm și alte lucruri.
Vom reuși să evităm dezastrul climatic?!
Organizația Națiunilor Unite descrie schimbările climatice drept „schimbări pe termen lung ale temperaturilor și modelelor meteorologice” și recunoaște că mai mulți factori pot contribui la acest fenomen. Unii dintre acești contribuitori sunt naturali, cum ar fi erupțiile vulcanice și poziția Pământului față de soare. Cu toate acestea, principala preocupare este efectul pe care oamenii îl au asupra temperaturilor globale.
De când revoluția industrială a declanșat în secolul al XIX-lea, omenirea a ars cantități mari de combustibili fosili precum cărbunele, petrolul și gazul. Combustibilii fosili nu ard curat; o uriașă cantitate de gaze sunt emise în acest proces, iar unele dintre acestea au potențialul de a acoperi Pământul și de a capta căldura – acestea sunt cunoscute ca „gaze cu efect de seră”. Dioxidul de carbon și metanul sunt principalele două gaze cu efect de seră pe care le emitem în prezent. Practici precum defrișarea și utilizarea gropilor de gunoi exacerbează, de asemenea, problema.
Pământul pare să fie cu peste 1,1 grade Celsius mai cald decât în urmă cu puțin peste un secol, anul trecut fiind cel mai cald an din lume, înregistrat până în prezent. Poate că nu pare mult, dar oamenii de știință spun că deja vedem efectele. Secetele, vremea extremă, incendiile mari de pădure și creșterea nivelului mării sunt doar câteva dintre consecințele legate de schimbările climatice. La nivel global, o serie de comunități au fost nevoite să se mute. ONU se așteaptă ca numărul refugiaților climatici să crească brusc în următoarele decenii, pe măsură ce zonele planetei devin de nelocuit. Cu toate acestea, există speranță: se crede că putem evita cele mai grave consecințe ale încălzirii globale dacă creșterile de temperatură vor putea fi menținute sub 1,5 grade Celsius… și există planuri în acest sens. Având în vedere că rata de încălzire a planetei se estimează că va atinge aproximativ 3,2 grade Celsius până în 2100, trebuie luate măsuri drastice, pentru a evita un dezastru climatic. Una dintre cele mai notabile acțiuni a fost Acordul de la Paris din 2015 , prin care 196 de țări și-au luat angajamentul legal de a-și limita efectele asupra climei planetei. Conform acordului, semnatarii au convenit să încerce să creeze o lume neutră din punct de vedere al carbonului până în 2050, să dezvolte tehnologii de reducere a emisiilor și să ofere sprijin financiar celor care au nevoie de el. Progresul este urmărit în trepte de cinci ani, iar obiectivul final este reducerea încălzirii de la 3,2 grade Celsius la „cu mult sub” 2 grade Celsius și, de preferință, sub 1,5 grade Celsius, până la sfârșitul secolului.
Obiectiv: Menținerea creșterii încălzirii globale sub 1,5 grade!
Statele Unite, care sunt în prezent responsabile pentru circa 25% din emisiile globale de CO2, s-au retras din Acordul de la Paris sub administrația Trump, în 2017. Decizia a primit critici dure din partea oamenilor de știință, activiștilor climatici și liderilor de afaceri, cu mai multe companii importante. Respectând planurile pe care le-au adoptat în timp ce acordul era în vigoare SUA s-au alăturat dinnou Acordului, sub administrația Biden, în 2021, secretarul de stat Antony J. Blinken descriindu-l ca un „cadru fără precedent pentru acțiune globală” și afirmând: „Abordarea amenințărilor reale din cauza schimbărilor climatice și ascultarea oamenilor de știință este în centrul priorităților noastre de politică internă și externă”. Utilizarea energiei regenerabile a crescut, la fel ca și adoptarea soluțiilor de transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, cum ar fi vehiculele electrice și hibrizii. Cu toate acestea, mai este un drum lung de parcurs. Pentru a atinge ținta de 1,5 grade Celsius, ONU consideră că „jumătate din reducerea emisiilor trebuie să fie în vigoare până în 2030” și „utilizarea combustibililor fosili trebuie să scadă cu 6% pe an”.
Poate fi “pluta spațială” din bule de siliciu o soluție pentru inversarea încălzirii globale?!
Dar să vedem ce „plută” de bule spațiale ar putea proteja Pământul de radiația Soarelui! Ei bine, ideea de bază necesită trimiterea bulelor în Punctul Lagrangian L1. Aceasta este locația direct între Pământ și Soare, unde gravitația, atât de la stea, cât și de la planeta noastră, se anulează. Ca atare, bulele spațiale ar putea, teoretic, să plutească fără să fie atrase de oricare dintre cele două corpuri cerești.
Siliciul este materialul ales pentru bule. Acestea ar fi create în spațiu și înghețate, înainte de a deveni scut de protecție. Desigur, cu timpul, acestea s-ar degrada. De aceea, ritmul în care ar trebui să fie înlocuite este încă analizat de oamenii de știință. Scutul ar urma să fie poziționat în punctul Lagrange Soare-Pământ, adică punctul în care forțele gravitaționale ale Pământului și ale Soarelui vor acționa pentru a-l menține în poziție între ele, scrie slashgear.com. MIT susține, de asemenea, că metoda „nu ar interfera direct cu biosfera noastră și, prin urmare, ar prezenta mai puține riscuri de a modifica ecosistemele deja fragile”.
Încălzirea globală s-ar inversa complet?!
Oamenii de știință susțin că, dacă bulele de siliciu „deviază 1,8% din radiația solară incidentă înainte de a atinge planeta noastră”, încălzirea globală s-ar inversa complet. Conceptul se bazează pe munca astronomului Roger Angel, care, pentru prima dată, „a propus folosirea unor pelicule reflectorizante subțiri, în spațiul cosmic”. Există riscul ca totul să meargă prost? Aparent, consecințele nu sunt atât de grave, deoarece MIT descrie întregul proces ca fiind „utilizabil și complet reversibil”. Națiunile Unite descriu schimbările climatice drept „schimbări pe termen lung ale temperaturilor și ale modelelor meteorologice”, admițând că mai mulți factori pot contribui la acest fenomen. Unii sunt naturali, cum ar fi erupțiile vulcanice și poziția Pământului față de Soare. Dar principala preocupare este efectul pe care oamenii îl au asupra temperaturilor globale.
Procesul este reversibil?!
Două rapoarte ONU, privind schimbările climatice şi privind biodiversitatea, din 2019, au conchis că doar o transformare în profunzime a modului nostru de a produce, distribui şi consuma, ar putea permite redresarea situaţiei. Ceea ce este o misiune cvasi-imposibilă, în cazul în care omenirea nu-şi schimbă modul de a percepe şi evalua natura, susține organizația. ONU se așteaptă ca numărul refugiaților climatici să crească mult în următoarele decenii, pe măsură ce zonele planetei vor deveni nelocuibile. O analiză publicată în British Medical Journal arată că implicațiile schimbărilor climatice asupra sănătății umane și pierderea biodiversității au fost recunoscute de multă vreme de experții medicali. O nouă analiză a temperaturilor arată că Arctica se încălzește de peste patru ori mai repede decât rata încălzirii globale. Tendința a urcat brusc de două ori în ultimii 50 de ani, o constatare ratată de toate modelele climatice, cu excepția a patru dintre cele 39 de modele climatice. Reducerile drastice ale emisiilor ar putea să nu fie singura modalitate de a încetini sau opri schimbările climatice. Se teoretizează că, dacă bulele „deviază 1,8% din radiația solară incidentă înainte de a atinge planeta noastră”, încălzirea globală actuală s-ar inversa complet. Conceptul se bazează pe munca astronomului Roger Angel, care pentru prima dată „a propus folosirea unor pelicule reflectorizante subțiri, în spațiul cosmic”. Dar dacă totul merge prost? Aparent, consecințele nu sunt atât de grave, deoarece MIT descrie întregul proces ca fiind „utilizabil și complet reversibil”.