joi, octombrie 6, 2022

 „ Pactul Verde” (Green Deal) a dat chix în Parlamentul European!

Must Read

Europarlamentarii au blocat Programul „Fit for 55”!

Înfrângere rușinoasă pentru progresista von der Leyen și Stânga europeană!

Vești bune pentru cetățenii europeni, vești proaste pentru cei care beneficiază de politica climatică: Parlamentul UE a blocat o parte-cheie a „Green Deal”, Programul „Fit for 55”!

Noi taxe pentru șoferi, chiriași și proprietari

Concret, miercuri a fost vorba de înăsprirea comerțului european de emisii și de planul de a face șoferii, chiriașii și proprietarii să plătească pentru emisia de gaze dăunătoare climei. Alte două proiecte majore de protecție a climei au fost apoi abandonate în același timp, inclusiv un fond social pentru climă estimat la 72 de miliarde de euro, destinat să atenueze consecințele cauzate de „Fit for 55” pentru cetățenii europeni. Vicepreședintele Comisiei responsabil cu protecția climei, Frans Timmermans, s-a asigurat că măsurile din pachet sunt aprobate.

Înfrângere pentru von der Leyen!

Măsurile individuale din strategia de protecție a climei „Green Deal” a UE, care este dăunătoare economiei, pe care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, le-a avansat, fără să-i întrebe pe europeni, au fost respinse! Un bloc de măsuri din pachetul Green Deal a fost respins și întreaga strategie a fost astfel zădărnicită. Pentru parlamentarii de stânga, propunerile nu au mers suficient de departe, cu alte cuvinte, ei insistă să ceară cetățenilor europeni să plătească și mai mult, în contextul exploziei inflației. Stângiștii au cerut o reducere a emisiilor cu 67%, în timp ce Comisia Europeană s-ar fi mulțumit cu 61%.

Compromisul nu poate decât să devină mai bun!

Acum trebuie găsit un compromis. Dar asta nu este atât de ușor, deoarece procesul legislativ prevede că sunt implicate și statele membre. Iar în Europa, există încă guverne mai rezonabil care, având în vedere sărăcirea iminentă a populației, nu vrea să urmeze exigențele maxime ale Stângii și ale președintelui Comisiei, von der Leyen! Din păcate, nu există niciun compromis cu privire la interzicerea de facto a mașinilor și furgonetelor cu motoare cu combustie internă, din 2035. Majoritatea parlamentarilor UE au votat în favoarea unei propuneri legislative a Comisiei, conform căreia doar mașinile și camionetele care emit zero grame emisii de bioxid de carbon pot fi înmatriculate în UE. din 2035.

Mișcare inteligentă

Fracțiunea „Identitate și Democrație”, o coaliție de partide de dreapta din zece țări UE, a provocat înfrângerea contestatorilor climatici și a lui von der Leyen. Fracțiunea a dat mașinațiunilor Stângii lovitura de moarte, în ciuda anunțurilor contrare.

Pactul Ecologic European (European Green Deal) – noua strategie de creștere a UE – publicat de Comisia Europeană (COM) la 11 decembrie 2019, stabilește linia de orientare a diverselor politici europene pentru următorii 5 ani. Documentul este în conexiune cu o serie de inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

Documentul reprezintă o foaie de parcurs privind demersurile pe care Comisia Europeană le are în vedere în scopul facilitării atingerii obiectivului de neutralitate climatică. Tranziția spre acest obiectiv ar genera oportunități importante, inclusiv din perspectiva potențialului pentru creștere economică, pentru noi modele de afaceri și noi piețe, pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru dezvoltare tehnologică. Politicile orientate către viitor în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării vor avea un rol esențial. Totodată, obiectivul de neutralitate climatică reprezintă şi o provocare, implicând costuri substanțiale pentru toate statele membre. În acest sens, este necesară asigurarea unui cadru de implementare care să faciliteze un proces de tranziție just, atât din punct de vedere economic, cât și social, ținându-se cont de circumstanțele naționale diferite ale statelor membre.

Pactul ecologic european: oportunitate sau risc? 

Acordul de la Paris pentru protecția climei, European Green Deal cu pachetul său Fit for 55 și planurile naționale și regionale privind clima și energia obligă Austria să reducă emisiile de carbon, să crească eficiența energetică și să extindă energia regenerabilă. Scopul acestor cerințe politice și legale este de a opri pe cât posibil schimbările climatice. Unul dintre cele mai importante aspecte ale Pactului Verde al UE este că economia europeană se confruntă cu două provocări majore, deoarece acestea amenință mijloacele de trai ale generațiilor viitoare: încălzirea globală și deficitul de materii prime. 

Mai mult rău decât bine?!

Acordul verde al UE își propune să ajute Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Până în 2030, un sfert din terenul agricol urmează să fie cultivat ecologic, iar utilizarea îngrășămintelor va fi redusă cu 20 la sută, iar cea a pesticidelor cu 50 la sută. UE intenționează, de asemenea, să planteze trei miliarde de copaci, să restaureze 25.000 de kilometri de râuri și să inverseze declinul populațiilor de polenizatori precum albinele și viespile. Dar oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT) subliniază în revista Nature că Green Deal, în forma sa actuală, ar putea fi chiar dăunătoare climei și mediului. Ce pericole pândesc?

1. Comerțul exterior al UE

Comerțul exterior al UE nu face parte din Green Deal. Fără ținte paralele pentru comerțul exterior, problemele se deplasează doar spre exterior și dăunează și mai mult întregii planete. Condițiile de sustenabilitate din străinătate sunt în mare parte semnificativ mai proaste în comparație cu cele din Europa.

2. Pesticide și îngrășăminte

Partenerii comerciali folosesc în medie mai mult de două ori mai mult îngrășământ decât Europa și mult mai multe pesticide. Standardele de durabilitate ar trebui armonizate, iar utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor ar trebui redusă considerabil. Deși UE nu își poate aplica standardele în altă parte, ea poate cere totuși ca bunurile care vin pe piața europeană să respecte reglementările sale, potrivit lui Richard Fuchs, de la Institutul pentru Meteorologie și Cercetare Climatică – Cercetare pentru Mediu Atmosferic (IMK-IFU) din Garmisch-Partenkirchen.

3. Amprenta de carbon

De asemenea, este important ca amprenta de CO2 a Europei să nu se oprească în spatele granițelor europene, ci să fie evaluată pentru comerțul global cu produse și apoi îmbunătățită. Până acum, bilanţul de carbon, conform Acordului de la Paris înregistrează doar emisiile care apar într-o ţară în timpul producţiei, dar nu şi cele care sunt cauzate de fabricarea mărfurilor consumate acolo, dar produse în altă ţară.

3. Carne și produse lactate

În 2019, UE a cumpărat o cincime din recolte și multe produse din carne și lactate din străinătate. Consumul de carne și produse lactate ar trebui redus, deoarece acest lucru reduce importurile agricole. În același timp, producția internă ar trebui consolidată conform standardelor adecvate. În acest scop, zonele din Europa cu biodiversitate scăzută sau utilizări non-agricole ar putea fi reutilizate. Acest lucru ar reduce și defrișările la tropice, pentru care crearea de noi terenuri agricole este un motiv-cheie.

4. Produse modificate genetic

Organismele modificate genetic în agricultura UE au fost sever restricționate din 1999. Totuși, Europa importă soia modificată genetic și porumb modificat genetic din Brazilia, Argentina, SUA și Canada, arată studiul. Recoltele culturilor ar putea fi crescute cu tehnica de editare a genelor CRISPR. Potrivit oamenilor de știință KIT, acest lucru îmbunătățește masa comestibilă, înălțimea și rezistența la dăunători a plantelor, fără a utiliza gene de la o altă specie.

România nu va putea respecta cerințele Green Deal în vecii vecilor!

De asemenea, UE îndeamnă la interzicerea oricăror subvenţii pentru combustibili fosili. Subvenţii pentru combustibili fosili e un termen vag care poate acoperi şi ajutoare pentru încălzire sau pentru transport urban (mai puţin poluant decît maşina personală, dar în esenţă tot pe combustibili fosili funcţionează). Deci PE îndeamnă la interzicerea imediată a ceva foarte vag, care acoperă atît de multe realităţi, încît textul nu are nici o semnificaţie practică. Dar arată o dedicare pentru cauză, semnalizează o virtute anume.  

„La ora actuală, la Bruxelles, cel puţin la nivelul Comisiei Europene, dar nu numai, este o adevărată religie cu Green Deal şi aproape orice argument încerci să pui în discuţie, este respins ab initio!“- atrage atenția fostul lider al PNL, Ludovic Orban. Ce propune Green Deal ca politici concrete, nu sunt lucruri prea noi. UE era şi, pînă acum, cel mai ambiţios continent, în ceea ce priveşte lupta cu schimbările climatice. Bugetul multianual propus de Comisia Juncker deja schimba masiv focusul din politicile tradiţionale (agricultură şi coeziune) spre alocări minimale (30%), către politici verzi. Bani noi nu prea aduce, dar Green Deal ridică miza şi aşteptările. Green Deal schimbă foarte puţine, la nivel practic, dar încălzeşte retorica şi atmosfera politică la niveluri periculoase.

Doar orășenii occidentali își permit să fie „verzi”! Green Deal provoacă puternice resentimente în țările sărace!

Politicile verzi au, în practică, un defect care schimbă destul de mult liniile politice tradiţionale: cu cît eşti mai sărac, cu atît te afectează mai mult! Se creează, astfel, o nouă lume a resentimentelor. Pe de o parte, elitele urbane, mobile, educate, pentru care a fi verde e un mod de viaţă, înseamnă a crede în ceva şi a te lepăda de altceva şi sînt dispuse să plătească taxe pentru asta! De cealaltă parte, celor care se simt dispreţuiţi pentru că nu cred destul, nu li se pare o prioritate să se lepede de un mod de viaţă la care au aspirat şi care acum le este furat. Această realitate are efecte dramatice în politica internă a statelor din vestul Europei. UE a decis acum să preia steagul retoric. Ca discuţia să nu fie doar despre acţiuni concrete şi bugete verzi (astea existau deja), ci UE să devină sinonimă cu green în imaginarul politic. Eşti „european“, deci eşti green. Şi invers. „Vestele galbene“ şi Frontul Naţional vor fuziona, Alternativa pentru Germania (AFD) va deveni tot mai anti-green, pe măsură ce UE devine mai green. Partidul Finlandezilor (fost Partidul Finlandezilor Adevăraţi) a făcut campanie pe subiectul anti-green şi a ajuns al doilea partid ca pondere electorală. Şi noi, pro-europenii, care credem că UE ar trebui să fie despre dezvoltare?! Dezvoltare, în sensul ăla pe care l-am învăţat la şcoala de politici europene: apă, canal, şcoală, spital. Şi autostrăzi.  Statele din Est care tocmai aspirau să ajungă la media europeană, primesc un nou şut fix în aceste aspiraţii. Costurile Green Deal pentru ele sînt mai mari (nu ca bani, ci ca efort necesar versus buget şi renunţare la alte necesităţi). Green Deal vine cu puţini bani, dar cu multe restricţii şi ţinte, de care statele din Est sînt mult mai departe. Viktor Orbán e pe cale să devină şi el foarte anti-green. Deja, în Polonia, PiS este furibund pe acest subiect. În România, jumătate din locuitori se încălzesc cu lemne, care intră la regenerabile, în statistici. Doar că românii ar vrea şi ei să se încălzească cu gaz. Dacă trecem pe gaz, stricăm ţinta de energie regenerabilă. Adică, ca să fim green la încălzire, ar trebui să le zicem la jumătate din români: voi trageţi fum pe nas în continuare iarna şi sărim peste ce aveau nemţii încă de-acum 70 de ani. Doar că gazul a devenit şi el parte din Rău şi trebuie să ne lepădăm şi de el. În acest timp, România cheltuieşte prost fondurile europene pentru obiectivele alea tradiţionale, astfel încât nu ne prea reuşesc autostrăzile sau lupta cu sărăcia şi accesul la teste anticancer. Dar cum UE crede că astea sunt probleme ale trecutului, zice: hai să folosiţi banii pe care vi-i dăm, ca să fiţi verzi! România intră într-o spirală de aşteptări diferite şi de aşteptări care devin înşelate. Ea nu şi-a rezolvat problemele vechi şi i se cere să folosească banii primiţi de la UE, cu prioritate, pentru unele noi. Ceea ce sună ca dracu’! Şi dacă nu spunem noi asta, o vor spune antieuropenii. Şi vor avea dreptate!


Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This