Europa se află în mijlocul unei noi dispute privind centralele nucleare

Politicienii germani cer prelungirea foosirii celor 3 centrale atomice rămase în funcțiune

Oficialii din alte țări europene critică duplicitatea Germaniei

Nici un politician european nu și-a pus problema siguranței centralelor nucleare

Europa este în prezent implicată într-o nouă dezbatere asupra energiei nucleare. După ce problema recentă a energiei electrice „verzi” din centralele nucleare a fost problema, de data aceasta teama de înghețarea aprovizionării cu gaze naturale rusești și criza energetică este forța motrice a dezbaterilor. În Germania, în special, problema renunțării treptate la energia nucleară are două variante: fie va fi așa cum era planificat, fie explozivă, mai târziu. Mai mulți parteneri din UE exercită presiuni din exterior ca energia nucleară să fie acceptată ca verde și nepoluantă.

Teama de o criză energetică în timpul iernii, dacă Rusia va întrerupe livrările de gaze naturale către Europa, ca răspuns la sancțiunile occidentale, este acum omniprezentă. Apelurile de prelungire a duratei de funcționare a centralelor electrice, chiar și pentru repunerea în funcțiune a reactoarelor nucleare care au fost deja oprite, sunt din ce în ce mai puternice, mai ales în Germania, în acest moment – se arată pe site-ul radioteleviziunii de stat austriece, orf.at.

Germania a decis în 2011 să elimine treptat energia nucleară pentru generarea de electricitate, dar trei centrale electrice sunt încă în funcțiune (Isar 2 în Bavaria, Emsland în Saxonia Inferioară și Neckarwestheim 2, în Baden-Württemberg). Acestea ar trebui să fie închise până la sfârșitul acestui an, după cum arată Oficiul Federal pentru Siguranța Gestionării Deșeurilor Nucleare (BASE). Presa germană a tratat pe larg acest subiect vineri, 29 iulie.

Un „scenariu special”, adică, tremurăm de frig, în perspectiva iernii!

„Este acum ceasul celor care creează o stare de spirit împotriva retragerii nucleare?!” – a întrebat revista „Der Spiegel”, care a arătat: „Centralele nucleare ale Germaniei vor trebui, probabil, să rămână conectate la rețea mai mult decât era planificat”. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck (Verzii), a concluzionat că ieșirile nu mai sunt posibile, pentru „Spiegel”, într-un articol de vineri. Un „test de stres” pentru alimentarea cu energie „ar putea necesita un „scenariu special””, a spus Habeck, citat într-un interviu acordat postului de radio RTL. Rezultatul testului este așteptat în următoarele câteva săptămâni.

Ministrul german al Mediului, Steffi Lemke (Verzii), nu a exclus funcționarea continuă pe termen scurt a centralei nuceare „Isar 2”. Dacă testul de stres în curs de desfășurare privind securitatea energetică arată că Bavaria ar putea avea, de fapt, o problemă serioasă de electricitate sau de rețea, atunci vom evalua această situație și opțiunile care vor exista apoi”, a declarat Lemke pentru „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”.

Lipsă de înțelegere în rândul partenerilor UE sau ipocrizie germană?!

Planul de abandonare a energiei nucleare nu privește doar Germania, ci și alți câțiva parteneri din UE. De ce? Berlinul cere „celelor țări UE solidaritate în economisirea gazelor”, dar, în același timp, dorește să renunțe la planurile de închidere a centralelor sale nucleare. „În unele țări partenere, acest lucru provoacă resentimente. Acum, presiunea asupra guvernului german este în creștere, pentru a amâna eliminarea energiei nucleare!” – a scris „Der Spiegel” vineri, 29 iulie. Criticile vin din Franța, Ungaria, România și Slovacia.

Din punctul de vedere al acestora, funcționarea continuă a centralelor nucleare germane ar putea avea o contribuție semnificativă la economisirea gazelor, deoarece circa 15% din energia electrică din Germania era încă generată de centralele pe gaz. Dacă Rusia întrerupe toate livrările de gaz către UE, ar fi disponibile încă multe alte rezerve pentru încălzirea casnică și industrială.

„Dacă Germania vrea să economisească gaz, atunci vă rog să lăsați centralele sale nucleare să continue să funcționeze!…Cele trei care au fost închise anul trecut, ar putea reveni în rețea!” – a declarat marți ministrul slovac al economiei, Richard Sulik. Șeful guvernului Ungariei, Viktor Orban, și-a exprimat și el criticile – alături de temerile că gazele naturale promise țării sale vor fi „luate” în caz de criză de Uniunea Europeană. Budapesta nu a fost de acord cu planul de urgență al UE.

Belgia și-a amânat renunțarea la energia nucleară cu 10 ani!

Belgia și-a suspendat eliminarea nucleară planificată pentru 2025, relativ curând după atacul rusesc asupra Ucrainei, iar planurile sale au fost finalizate recent. Două reactoare urmează să rămână acum în rețea, până în 2036, unele urmând să fie închise înainte de această dată. Țara operează în prezent șapte reactoare, în două centrale nucleare, Doel și Tihange, însă ambele își arată deja vârsta.

„Declarația de la Stuttgart” și sugestii bizare

O idee neortodoxă, până la bizară, a venit recent din Polonia. „Dacă germanii nu vor să-și folosească ei înșiși energia nucleară, ar trebui să o închirieze!” – a cerut Paulina Matysiak, deputată în Parlament din partidul de stânga Razem (“Împreună”-n.n), după o vizită la Berlin. Guvernul polonez ar trebui să facă o propunere corespunzătoare guvernului german. Centralele nucleare germane ar trebui să continue să funcționeze „în beneficiul securității Europei și al climei”, a scris liderul partidului Razem, Adrian Zandberg, pe serviciul de mesaje scurte al Twitter.

La începutul lunii iulie, zece miniștri ai energiei din UE, inclusiv francezii, s-au pronunțat în favoarea extinderii energiei nucleare în Uniune, într-un comentariu al invitaților pentru publicația germană „Handelsblatt” . În Germania, săptămâna aceasta, 20 de oameni de știință de la diferite universități au depus o scrisoare deschisă, numită „Declarația de la Stuttgart”, la Bundestag. Documentul începe cu următoarele: „Germania a fost dusă la penurie de energie concentrându-se exclusiv pe soare, vânt și gaze naturale!” Această introducere este urmată de o pledoarie pentru energia nucleară, ca al treilea „pilon de protecție a climei”, alături de soare și vânt.

O „dezbatere simulată” sau ceva mai mult?!

La mijlocul săptămânii, ministrul german de Finanțe, Christian Lindner (FDP) s-a pronunțat din nou în favoarea funcționării în continuare a celor trei centrale nucleare rămase în funcție, până în 2024. „În orice caz, o întrerupere a curentului trebuie prevenită!”- a spus el la Berlin. Lindner a fost „deschis utilizării energiei nucleare, în situația actuală”. 

CDU și liderul Opoziției, Friedrich Merz, au cerut guvernului german, format din SPD, Verzi și FDP, să achiziționeze imediat noi cantități de combustibil. La fel ca Verzii, SPD este, de asemenea, sceptic, cu privire la prelungirea mandatului de guernare. Cancelarul german Olaf Scholz (SPD) vrea să aștepte rezultatele „testului de stres” în curs, înainte de a lua o decizie.

Pentru partenerul de coaliție al social-democraților, Verzii, vicepreședintele Bundestagului german, Katrin Göring-Eckardt, a numit toate diferențele drept o „dezbatere falsă”, deși nici măcar ea nu exclusese recent o (scurtă) „operațiune de extindere” după finalul anului, în caz de urgență. „Rămânem cu eliminarea treptată a energiei nucleare! Așa a fost stabilit în coaliție” – este poziția ministresei Katrin Göring-Eckardt.

„Cel mai important criteriu este și rămâne siguranța!”

Președintele BASE (Bundesamt für die Sicherheit der nukearen Entsorgung-n.n), Wolfram König, a abordat o întrebare oarecum neglijată în dezbaterea actuală: siguranța reactoarelor nucleare, care se deteriorează de-a lungul anilor. El vede o prelungire a vieții ultimelor trei centrale nucleare germane în funcțiune și o revenire la energia nucleară cu scepticism.

„Termen mai lungi, operațiuni de extindere sau reintrare, cât mai multă energie nucleară poate fi?!” a întrebat el rețeaua editorială RND. „Un aspect central lipsește din dezbaterea actuală: cel mai important punct de referință, atunci când avem de-a face cu tehnologia cu risc ridicat al energiei nucleare, este și rămâne siguranța!”

Este o întrebare la care politicienii europeni nu prea s=au înghesuit să răspundă.