Vine o iarnă apocaliptică peste Austria și Europa?!

Experții prognozează o iarnă fără încălzire, cu război, sărăcie, foamete și proteste masive!

Guvernul Austriei e în corzi

Iarna care vine va fi grea. La o recentă reuniune de experți a Grupului pentru Situații de Urgență a Guvernului austriac, concluziile au fost că, în această iarnă, sunt de așteptat întreruperi de căldură și energie, sărăcie, demonstrații în masă și haos total.

Oettinger avertizează

Datorită incertitudinii dacă Vladimir Putin va continua să lase gazele naturale să vină prin conductele către Europa în lunile următoare, nu numai prețurile explodează în Austria! Guvernul este deja în regim (pre-)criză și se grăbește să umple instalațiile de stocare a gazelor naturale, pentru ca țara să treacă cât mai bine de sezonul rece. Mulți experți se îndoiesc că Austria și Germania vor reuși. Fostul comisar german pentru energie al UE, Günther Oettinger, a imaginat un scenariu de groază, la o reuniune a experților germani și austrieci a Verbund, la Berlin: „Unitățile de depozitare a gazelor cu siguranță nu vor fi pline până în toamnă, vom experimenta gestionarea situațiilor de urgență!”, avertizează expertul economic cu experiență pe problemele cu Rusia, conform publicației „Standard”. „Putin se joacă cu noi, vrea să ne despartă. Va trimite mai mult gaz, mai puțin sau deloc, așa cum vrea el!” – arată Oettinger. Expertul, care obișnuia să acționeze ca arbitru în disputele dintre Kremlin și Kiev cu privire la prețul gazelor și la utilizarea rețelei de conducte ucrainene, dispută care este acum la ordinea zilei,, spune că situația s-a schimbat complet, de la începutul războiului: „Grâul, semințele și energia, alături de tancurile, artileria, rachetele și armele biochimice, sunt principalele instrumente cu care președintele rus vrea să aducă Occidentul în cap!” – susține el.

Condiții economice de război

Șeful WIFO (Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung Wien – Institutul pentru Cercetări Economice Viena – n.n), Gabriel Felbermayr , spune că dacă Rusia ar opri gazul, prețurile la energie ar putea exploda din nou la iarnă și ar putea duce inflația cu ele. Aceasta s-ar putea ridica până la 18-20%, după părerea lui Felbermayr. Din decembrie, inflația s-ar putea să devină foarte mare – susține el, arătând că acestea sunt condiții economice de război.

Conform publicației heute.at, șeful companiei energetice Verbund, Michael Strugl, este, de asemenea, șocat: doar aproximativ jumătate din creșterile actuale ale prețurilor la energie electrică au ajuns la clientul final, iar în prezent, se scontează mai puțin pe gaz. Prin urmare, prețurile la energie vor continua să crească, într-un fel sau altul. Plățile unice pentru ușurarea plății facturilor la energie ale populației, planificate de guvernul federal, ar dispărea ca o picătură pe o piatră fierbinte – opinează directorul Verbund. În cel mai rău caz, potrivit lui Strugl, există riscul unei economii de război. În Austria, oamenii ar trebui să lupte pentru distribuția gazului cu prioritate pentru încălzirea locuințelor. În caz contrar, arată el, vor avea loc demonstrații în masă pe străzi și sute de mii de oameni ar rămâne șomeri sau ar fi nevoiți să accepte oferte de muncă cu normă redusă, iar în Germania, chiar milioane de persoane ar putea ajunge în această situație.

Sancțiuni cu consecințe catastrofale, pentru multe țări de pe glob!

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri, 9 iulie, în privinţa posibilelor consecinţe „catastrofale” ale sancţiunilor occidentale pentru piaţa mondială de energie, relatează Agenția France Presse. „O utilizare mai pronunţată a politicii sancţiunilor poate antrena consecinţe încă şi mai grave, fără a exagera, poate chiar catastrofale, pentru piaţa mondială a energiei!”- a avertizat Putin, la o întâlnire televizată cu oficiali ruşi. „Sancţiunile împotriva Rusiei provoacă multe pagube exact ţărilor care le impun!”- a mai afirmat Putin, o frază pe care o repetă adesea, observând creşterea puternică a preţurilor la energie în ţările occidentale. El şi-a exprimat satisfacţia că alte ţări producătoare de petrol rezistă cererilor occidentale de a creşte producţia de petrol, pentru a compensa petrolul rus boicotat de Occident şi a împiedica o creştere a preţurilor. Ofensiva lansată la sfârşitul lui februarie de Moscova în Ucraina a provocat o avalanșă fără precedent de sancţiuni occidentale, între care, un embargo asupra petrolului rusesc, impus de Bruxelles şi Washington. Însă, precum se vede, sancțiunile au efect de bumerang: inflație galopantă, prețuri până la cer la energie, carburanți, alimente, etc. Câtă vreme își mai permit țările Uniunii Europene să-și poarte coada pe sus, doar pentru a servi intereselor americane, care urmăresc înlocuirea gazului ieftin rusesc, cu gazul lor petrolier lichefiat, de 3-4 ori mai scump și insuficient?! Cum politica trece prin stomac și prin portofel, nu credem că guvernele din statele UE își permit să își mai țină prea multă vreme cetățenii prizonieri în criza gazelor! Fiindcă, dacă nu își schimbă poziția, adică, să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, apropierea iernii va aduce explozii sociale care vor mătura orice guvern progresisto-globalist! Frigul din case, lipsa carburanților, foametea, inflația galopantă, prețurile insuportabile și celelalte neajunsuri nu vor mai putea fi ținute-n frâu cu minciuni de genul „Putin e de vină!”

Nemții, împărțiți între Est și Vest!

Trebuie germanii să tremure de frig la iarnă? Rusia livrează tot mai puţin gaz, iar preţurile la întreţinere cresc. Ce se alege de solidaritatea cu Ucraina, dacă viaţa devine tot mai grea în Germania?! Nemţii de rând au fost supuşi acestui tir de întrebări, iar răspunsurile par descurajante pentru cei care militează pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, doar de dragul intereselor americane. Cu cât livrează Rusia mai puţine gaze, cu atât mai nesigură devine aprovizionarea cu energie şi cu atât mai costisitori devin carburanţii fosili! Până de curând, gazul era privit în Germania ca soluţie de tranziţie către energia verde, dar, acum, cărbunele poluant a revenit în centrul atenţiei. 52% dintre germani sunt împotriva relaxării protecţiei climei, din pricina problemelor actuale. Dar 43% ar saluta o astfel de cotitură. În context există mari deosebiri, în funcţie de simpatiile politice.

Mari diferenţe există aici între vestul şi estul Germaniei, în fosta RDG. Acolo, majoritatea oamenilor se pronunţă împotriva sancţiunilor care afectează nu doar Rusia, ci, precum se vede, mai mult, pe cei ce le-au inițiat, printre care și Germania. Sondajul a fost realizat de Institutul Infratest-Dimap, la solicitarea televiziunii publice germane. Sondorii au chestionat 1300 de cetățeni cu drept de vot, selectaţi astfel încât să fie reprezentativi.

Mai sprijină nemţii Ucraina?!

Cu fiecare săptămână cu care războiul se prelungeşte, urmările economice pentru Germania devin tot mai grele. Cu toate acestea, majoritatea populaţiei sprijină sancţiunile împotriva Rusiei. Dar, în comparaţie cu faza de început a războiului, sprijinul se tot estompează. Mari diferenţe există aici între vestul şi estul Germaniei – în fosta RDG. Acolo majoritatea se pronunţă în continuare împotriva sancţiunilor. Inflaţia în creştere se reflectă şi asupra aşteptărilor personale ale cetăţenilor: ei sunt foarte îngrijoraţi de ce le-ar putea rezerva iarna care vine și anul viitor. Kremlinul a anunţat că va creşte livrările de gaze către Europa, dacă o turbină pentru gazoductul Nord Stream 1, deservită în prezent în Canada, va fi returnată. Vicecancelarul german și ministru al economiei, Robert Habeck, a făcut un apel public către guvernul canadian, joi, 8 iulie, cerând returnarea rapidă a piesei, pentru ca Europa să primească mai mult gaz. Livrările de gaz în Europa, prin conducta NordStream1, sunt, în prezent, la 40% din capacitate, fapt ce a dus la o creștere masivă a prețurilor la gaze și a provocat panică la Berlin și în toate țările dependente de gazul rusesc. Guvernul german se teme de o scădere abruptă a capacității industriale și de nemulțumirile populației.

Specialiștii în nimic!

Europa stă pe un butoi cu pulbere. Care mai are puțin și explodează. Este singurul drum care i-a mai rămas. Altul nu mai există! Dezastrul total în care a fost târâtă Europa, în aplauzele și măștile progresiștilor, devine un vulcan ce clocotește. Vine nota de plată pentru cei care au dus continetul în fundul iadului! Știrile în Europa au devenit necrologuri!

Accidente de mașini, decese! Specialiștii din dotare!
Război, decese. Specialiștii din dotare!
Plandemie, decese. Specialistii din dotare!
Încălzire globală, decese. Specialiștii din dotare!
Criza combustibililor, decese. Specialiștii din dotare!
Criza alimentară, foamete, decese. Specialiștii din dotare!
Culmea este că acești “specialiști” știu tot despre toate. În ciuda oricăror evidențe, știu tot despre toate, ei, în proporție de 90%, nefăcând, în general, mai nimic. Vorbesc în gol, vorbe aruncate în vânt fără vreo noimă. Probabil, nimeni nu se mai obosește să le scrie subiectele. Știu despre ei că sunt “specialiști”! Care vorbesc doar despre moarte. Nu sunt ei specialiștii morții? Binențeles! Pe bani! Banii te fac “specialist” în tot ce doresc stăpânii! Doar nu o fi foc! Nu. E doar crimă!
Acești “specialiști” au târât Europa într-o groapă, împingând-o mai abitir în ea, decât oricare dintre borfașii care-și spun politicieni. Pentru că prădătorii numiți oameni politici, au nevoie de niște guri, nesătule, în general, care să vorbească continuu! De care ei, să se folosească și după care, să-i arunce la groapa cu gunoi a istoriei. Eventual, în niște saci negri.

Spre haos, în 6 etape!

După cum spune și cunoscutul teoretician economic și social Jaques Attali, democrațiile occidentale se îndreaptă spre haos, în șase etape.

1. Exasperarea: oamenii nu mai înțeleg cum, după ce au fost ademeniți de promisiuni de bunăstare, creștere și progres social, se trezesc brusc în fața penuriei, a catastrofelor naturale și a prăbușirii ascensorului social, care duc la inflație și pesimism, fără ca autoritățile politice să pară capabile să le remedieze.
2. Demonstrații: în fața acestora, cei mai afectați reacționează. Foarte adesea, acest lucru începe cu țăranii, cărora li se alătură curând toți cei excluși din modernitate, în special locuitorii din teritoriile neglijate.
3. Delegitimarea: în fața incapacității elitelor care le conduc de a organiza o economie echitabilă, capabilă să reconcilieze aceste obiective aparent contradictorii, populația nu mai crede în instituțiile lor și se apucă să le răstoarne liderii și să le calce în picioare cele mai sacre simboluri.
4. Dezorganizare: într-o astfel de situație, serviciile publice se prăbușesc, regulile de securitate nu mai sunt respectate, spitalele sunt părăsite, școlile sunt abandonate, forțele de poliție sunt copleșite; funcționarea societăților complexe devine imposibilă.
5. Revoluția: atunci când o putere democratică se simte atacată în acest fel, devine tensionată, speriată, face greșeli și pierde rapid controlul situației. Nenumărate încercări de revoluții care au eșuat anterior reușesc în cele din urmă, iar cele mai bine stabilite regimuri cad, în cele din urmă.
6. Contrarevoluția: speriați de îndrăzneala lor, burghezii, odată aliați cu poporul pentru a scăpa de elitele pe care ei înșiși le creaseră, se adună și instaurează regimuri autoritare.…Dacă adăugăm că, în prezent, a zecea parte a populației lumii suferă de foame, că jumătate dintre copiii din lume nu au acces la o școală decentă, vom înțelege că furia și revoluția nu vor fi doar o chestiune de oameni bogați frustrați, ci întâlnirea a două tipuri de furie, cea a celor bogați și cea a celor săraci, care poate duce lumea spre haos.