Deși fluxul de imigranți ilegali a scăzut semnificativ, controalele la graniță nu au încetat
Într-o hotărâre care poate crea un precedent, Curtea Europeană de Justiție a făcut lumină asupra subiectului controversat al închiderii frontierelor în spațiul Schengen fără pașapoarte, o practică larg răspândită în timpul crizei migrației din 2015 și, din nou, în timpul focarului de coronavirus din 2020. Cazul juridic se referă la controalele de lungă durată ale Austriei la frontieră cu Ungaria și Slovenia, care au fost impuse pentru prima dată în septembrie 2015, pentru a ajuta autoritățile să controleze fluxul de noi sosiți din statele membre învecinate. De atunci, Guvernul de la Viena a extins măsura provizorie în mod sistematic, invocând prezența unor „mișcări secundare” la frontierele sale externe. Controalele continuă până în prezent, în ciuda unei scăderi semnificative a migrației ilegale. Aceste practici repetate au determinat CEJ să ajungă la concluzia că politica Austriei nu este folosită ca ultimă soluție excepțională și, prin urmare, încalcă legislația UE.
Comisia Europeană vrea să reformeze una dintre cele mai palpabile realizări ale UE: spațiul Schengen fără pașapoarte! Înființat în 1995, spațiul Schengen include peste 400 de milioane de cetățeni, cărora li se permite să treacă frontierele fără a fi supuși verificărilor și controalelor! Acesta Include 22 din cele 27 de state membre ale UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și câteva micro- state.
Peste 3,5 milioane de oameni trec între statele Schengen în fiecare zi!
Dar, în ciuda popularității sale, integritatea Schengen a fost grav afectată de două crize recente: afluxul de migranți și refugiați din 2015 și pandemia de COVID-19! Ambele episoade au arătat că mai multe țări din UE au decis reintroducerea controalelor la frontieră, argumentând că circumstanțele extraordinare necesită măsuri extraordinare. Cu scopul de a pregăti spațiul Schengen pentru era post-COVID și de a-l face „mai puternic și mai rezistent”, Comisia Europeană a elaborat o nouă strategie centrată pe trei piloni: frontierele externe, măsuri interne și guvernanță. Planul este pus în aplicare pe măsură ce economiile europene se redeschid, după ridicarea restricțiilor legate de coronavirus și după ce călătoriile transfrontaliere se normalizează treptat. Cu toate acestea, până azi, șase națiuni Schengen (Finlanda, Islanda, Norvegia, Danemarca, Ungaria și Franța) mai au în vigoare controale legate de criza de sănătate, în timp ce un alt grup de șase (Norvegia, Austria, Germania, Suedia, Danemarca și Franța) ) monitorizează mișcările care implică posibile amenințări teroriste și criminale.
„Cred că este important ca statele membre să aibă posibilitatea de a reintroduce, temporar, controalele la frontieră, atunci când există o amenințare severă la adresa acelei țări!”- a declarat recent Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.
“Ceea ce aș dori să mă asigur este că aceasta este o măsură de ultimă instanță! Și aș dori, de asemenea, să abordez o situație ca cea în care ne aflăm acum, dacă vom avea o pandemie ce amenință toate statele membre la nivelul același timp! Când avem [o] amenințare la adresa tuturor statelor membre, dar acestea acționează individual, aceasta creează probleme și trebuie să o rezolvăm!”