Țările NATO țin cu dinții de armele nucleare!
Cu o zi înainte de începerea conferinței ONU privind tratatul de interzicere a armelor nucleare, Departamentul de Stat austriac a găzduit luni o conferință internațională privind impactul umanitar al acestor arme de distrugere în masă. În declarația de deschidere, ministrul de externe, Alexander Schallenberg (ÖVP), a numit amenințările Rusiei de a folosi arme nucleare în războiul din Ucraina „complet inacceptabile”.
Fantoma războiului nuclear
„Fantoma unui război nuclear a apărut până acum pentru majoritatea oamenilor ca un pericol abstrac! Dar nu mai este așa: în ultimele săptămâni, am avut de-a face cu amenințări și șantaj cu arme nucleare!”- a spus Schallenberg, într-un mesaj video înregistrat, referindu-se la declarațiile Moscovei. Mai mulți vorbitori de la conferința de la Austria Center Vienna au reamintit că evoluțiile recente de acest fel au crescut din nou probabilitatea unui conflict care să implice și energia nucleară. „Ceea ce a fost cândva un coșmar de neconceput, este acum o posibilitate terifiantă”, a rezumat fostul director al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Mohamed El Baradei. În ceea ce privește conținutul conferinței, comisarul ONU pentru dezarmare, Izumi Nakamitsu, a subliniat că este important să se încorporeze descoperirile oamenilor de știință și ale supraviețuitorilor, în discursul diplomatic privind armele nucleare. Ea a subliniat că efectele catastrofale ale atacurilor nucleare „nu pot fi limitate în timp sau spațiu” și că consecințele umanitare afectează „nediscriminatoriu”, pe toată lumea. „Dezarmarea nucleară este, prin urmare, cea mai mare prioritate a Națiunilor Unite!”, a subliniat ea.
Efecte devastatoare
Mai mulți martori au raportat efectele atacurilor nucleare și ale testelor de arme nucleare, care continuă până în zilele noastre. Suechi Kido, un supraviețuitor (în japonez: Hibakusha) al bombardamentului atomic al SUA asupra orașului japonez Nagasaki în 1945, a criticat guvernul japonez pentru că nici nu a semnat și nici nu a ratificat Tratatul de interzicere a nucleare, în ciuda constituției pacifiste a Japoniei. Suzuka Nakamura, în vârstă de 22 de ani, a cărei bunică a supraviețuit atacului nuclear de la Nagasaki în copilărie, a fost dezamăgită de faptul că Japonia nu participă la conferința care începe marți, 21 iunie. La rândul său, Danity Laukon, un activist antinuclear din Insulele Marshall din Pacific, a evidențiat consecințele grave asupra sănătății și sociale ale testării armelor nucleare asupra populației arhipelagului, care continuă și azi. Ministerul de Externe austriac a invitat experți din întreaga lume să militeze pentru interzicerea universală a armelor nucleare. Ei au reamintit că infrastructura umanitară și de sănătate din întreaga lume nu este deloc pregătită pentru efectele unei detonări nucleare. Având în vedere numărul mare de morți și distrugerea completă a infrastructurii în cazul unui atac nuclear, ar fi dificil să ne pregătim în consecință! – a spus Cordula Droege, de la Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).
Anonimi care au salvat planeta!
James Revill de la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare (UNIDIR), a vorbit și despre diferiții factori politici și instituționali care fac dificilă acordarea unui ajutor eficient după un atac nuclear. „O detonare nucleară este un eveniment improbabil, dar care nu poate fi exclus complet!”- a subliniat Revill. Patricia Lewis, de la grupul de gândire Chatham House din Marea Britanie, a amintit de cazuri în care, în timpul Războiului Rece, printr-o serie de circumstanțe nefericite, lumea a fost pe punctul de a lansa rachete nucleare către țintele inamice. În cazurile citate de ea, precum cel al ofițerului sovietic al forțelor aeriene Stanislav Petrov în 1983, cei afectați au decis din proprie inițiativă să nu transmită informațiile primite despre un atac nuclear aparent iminent, prevenind astfel singuri izbucnirea unui război nuclear. „Este important ce fel de oameni lucrează acolo, ce fel de personal e angajat în acest domeniu! Nu erau lideri politici, erau doar oameni obișnuiți, ca tine și ca mine!”- a spus Lewis. Americanca Mary Olson, de la ONG-ul antinuclear „Nuclear Information and Resource Service” (NIRS), a vorbit din nou despre efectele pe termen lung ale exploziilor nucleare asupra populației, în special asupra structurii genetice și asupra sănătății. Potrivit acesteia, există grave consecințe asupra sănătății fetelor și femeilor mai grave decât pentru băieți și bărbați – de exemplu, rate mai mari de cancer pe parcursul vieții, a precizat ea.
NATO nu vrea interzicerea armelor nucleare!
După cum a spus în prealabil Ministerul de Externe, scopul conferinței este de a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra riscurilor armelor nucleare, de la daunele mediului, cauzate de testele nucleare, până la efectele rachetelor hipersonice sau utilizarea inteligenței artificiale în sectorul militar. Mesajul este simplu: riscurile armelor nucleare sunt atât de mari, încât păstrarea lor este iresponsabilă și nu există, din păcate, nici o modalitate de a le interzice! Această convingere stă la baza Tratatului de interzicere a armelor nucleare din 2017, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021. De marți, statele din tratatul de interdicție se vor întâlni la Viena pentru prima lor conferință. Reuniunea ONU va fi prezidată de înaltul diplomat al Austriei, Alexander Kmentt, care a acționat și ca moderator la conferința de luni. Conferința ONU servește în mod oficial la readucerea tratatului la viață, de exemplu, prin adoptarea unor reguli de procedură. Tratatul antiatomic a fost semnat de 86 de țări și ratificat de 62. Cu toate acestea, nu există puteri nucleare printre ele și, de asemenea, se exercită o presiune masivă în cadrul NATO, pentru a rămâne departe de acord. De aceea, Viena consideră că este un succes faptul că două țări NATO, Germania și Norvegia, sunt prezente în calitate de observatori.