În Austria, un Consiliu Național este ales la fiecare cinci ani. De fapt, pentru că o coaliție rareori a durat atât de mult. Următoarele alegeri pentru Consiliul Național sunt programate să aibă loc în 2024.
Ce este Consiliul Național (Parlamentul)?
Parlamentul austriac este format din două camere, Consiliul Național și Consiliul Federal. Cei 183 de aleși ai circumscripțiilor de stat și regionale stau în Consiliul Național. De la ultimele alegeri pentru Consiliul Național din septembrie 2019, 5 partide au fost reprezentate în Consiliul Național: ÖVP , SPÖ , FPÖ , Verzii și Neos . Deputatul Philippa Strache (fostă membră FPÖ) este singurul parlamentar fără partid și, prin urmare, este denumit și „deputat sălbatic”.
Membrii Parlamentului se reunesc în Consiliul Național, în așa-zise cluburi parlamentare. Pentru a forma un club e nevoie de cel puțin cinci mandatari (parlamentari-n.n). Statutul de club acordă anumite drepturi parlamentare, cum ar fi dreptul de a depune moțiuni.
Sarcina centrală a Consiliului Național și a membrilor Parlamentului este de a propune, discuta și adopta legi. Funcția de control parlamentar este, de asemenea, importantă . Prin anchete, aceștia verifică activitatea guvernului federal și își pot retrage încrederea unor miniștri, individual sau a întregului guvern, printr-un așa-zis vot de neîncredere. Membrul guvernului în cauză sau întregul guvern este apoi demis din funcție de către Președintele Federal. O parte semnificativă și importantă a lucrării are loc în culise. Legile sunt pregătite, discutate și dezbătute în diferite comisii. În plus, parlamentarii sunt obligați să mențină legătura cu circumscripțiile lor. Un membru al Consiliului Național câștigă 9.375,70 EUR pe lună (de la 1 ianuarie 2022).
Cum funcționează alegerile pentru Consiliul Național?
De la reforma Legii Electorale din 2007, Consiliul Naţional a fost ales la fiecare cinci ani (anterior, la fiecare patru ani). În cadrul acestei reforme, s-a decis și scăderea vârstei de vot, de la 18 la 16 ani. La alegerile pentru Consiliul Național, sunt aleși membrii Consiliului Național – nu guvernul federal! (Acesta este numit de către Președintele Federal, în acord cu Consiliul Național).
Consiliul Naţional are 183 de membri din 9 circumscripţii de stat şi 39 regionale. În funcție de mărimea populației, într-o circumscripție de stat pot fi acordate doar un anumit număr de mandate. Cele mai multe mandate, 37, sunt acordate în Austria Inferioară, urmată de Viena, cu 33 de mandate. În Burgenland sunt doar șapte locuri. În comparație cu alte țări, numărul deputaților în Consiliul Național Austriac este constant. În Germania, de exemplu, dimensiunea Bundestag-ului variază de la un mandat electoral la altul. Alegătorii pot vota în ziua alegerilor pentru Consiliul Național sau pot solicita, în avans, un buletin de vot pentru absent. Cu un buletin de vot pentru absent, puteți vota și în afara municipiului dvs. de origine și înainte de ziua efectivă a alegerilor sau puteți vota prin poștă, în Germania și în străinătate. În Austria nu există votul obligatoriu.
Potrivit site-ului news.at, o listă de partid este aleasă în alegerile pentru Consiliul Naţional. Toți candidații electorali ai unui partid sunt clasați pe această listă. Cu cât un candidat este pe o poziție mai fruntașă pe lista de candidați, cu atât sunt mai mari șansele de a intra în Consiliul Național. Alegătorii pot exprima, de asemenea, voturi preferenţiale . Cu toate acestea, nu există nici o obligație. Prin acordarea unui vot preferenţial, un candidat poate fi evidenţiat pe lista partidului. Dacă candidatul în cauză primește suficiente voturi preferențiale, acesta poate trece în Consiliul Național, indiferent de locul efectiv pe listă. Un total de trei voturi preferenţiale pot fi atribuite la nivel federal, statal şi regional.
Vot – și apoi?
Pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să primească cel puțin patru procente din voturile exprimate sau să treacă de așa – numitul obstacol de patru procente. Spre deosebire de SUA sau Marea Britanie, care votează în conformitate cu sistemul first-past-the-post, deciziile în Austria se iau în funcție de reprezentarea proporțională. Asta înseamnă că voturile exprimate sunt convertite, cât mai precis posibil, în mandatele atribuite. Grupurile sociale și politice trebuie să fie reprezentate, pe cât posibil, în funcție de cota lor de voturi. De exemplu: Dacă partidul x primește 20% din voturi la alegeri, ar trebui să primească și 20% din locurile în Consiliul Național (cel puțin, în cazul ideal, în realitate sunt de obicei abateri minore, din cauza diferiților factori).
În cazul votului majoritar, persoana sau partidul care primește cele mai multe voturi, primește mandatul. Toți ceilalți nu primesc nimic. Atât sistemele de reprezentare majoritară, cât și cele proporționale, sunt utilizate în alegerile pentru Bundestag-ul german.
Care candidat se mută în cele din urmă în Consiliul Național, este stabilit printr-un proces în trei etape, uneori, foarte complex. Rezultatul constă din rezultatele individuale ale circumscripțiilor regionale și de stat, rezultatul federal și voturile preferențiale. Există un total de peste 200 de metode matematice pentru aceasta.
Cine poate vota și poate fi ales?
Alegătorii activi sunt cetăţeni austrieci, care au împlinit vârsta de 16 ani, cel târziu în ziua alegerilor. Cetăţenii care au fost condamnaţi la o pedeapsă mai mare de cinci ani de închisoare pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie sau care au fost condamnaţi la o pedeapsă mai mare de un an de închisoare pentru anumite infracţiuni, precum trădare, fraudă electorală, reactivare nazistă sau teroare, sunt excluşi de la dreptul de vot. Solicitanții care au cetățenia austriacă la data alegerilor și care au împlinit vârsta de 18 ani cel târziu în ziua alegerilor, sunt eligibili să voteze pasiv la alegerile pentru Consiliul Național. Persoanele care au fost condamnate de către o instanță la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de șase luni sau la o pedeapsă cu închisoarea condiționată mai mare de un an, sunt și ele excluse.
Următoarele alegeri pentru Consiliul Național
Următoarele alegeri regulate pentru Consiliul Național sunt programate pentru toamna anului 2024. Totuși: Un total de 13 din cele 22 de legislații din a doua republică austriacă, s-au încheiat prematur. Chiar și sub actualul guvern ÖVP-Verzii, zvonurile despre noi alegeri au circulat în mod regulat de la înființarea coaliției. Diferențele politice de opinie și investigațiile privind corupția politicienilor ÖVP, au pus în mod repetat cooperarea guvernamentală la încercare în timpul perioadei legislative.
Alegeri pentru Consiliul Național 2019
Alegerile pentru Consiliul Național din 2019 au avut loc, de asemenea, mai devreme decât era planificat. Motivul este probabil încă amintit de cei mai mulți: vicecancelarul de atunci și fostul lider al FPÖ Heinz-Christian Strache și intimul său de partid, Johann Gudenus , au fost filmați la Ibiza în 2017, negociând înțelegeri dubioase cu o presupusă nepoată a unui oligarh rus. După ce videoclipul a fost publicat în mai 2019, ÖVP și-a încheiat cooperarea cu partenerul de coaliție, FPÖ. După așa-numitul „scandal de la Ibiza”, în iunie 2019 au fost convocate noi alegeri, care au avut loc pe 29 septembrie 2019.
La alegeri au participat 75,6% din totalul de 6.396.812 alegători eligibili. Cu 37,5 la sută, ÖVP a ocupat primul loc, urmat de SPÖ cu 21,2%, pe locul doi. După cum era de așteptat, FPÖ a evoluat mai slab după „Ibiza”. Partidul Libertății a ocupat locul trei, cu 16,2%. Verzii au reușit să crească semnificativ, în comparație cu alegerile din 2017 cu 13,9%. În plus, NEOS a ajuns în Parlament cu 8,1%.
După câteva săptămâni de negocieri privind formarea unei coaliții, Partidul Popular – ÖVP și Verzii au convenit asupra unui pact de coaliție. La începutul lunii ianuarie 2020, noul guvern al președintelui federal Alexander van der Bellen a depus jurământul. Până în prezent, însă, acest guvern s-a dovedit a fi orice altceva decât un guvern stabil. Din cauza diverselor scandaluri de corupție din ÖVP, au existat deja schimbări majore de personal în cadrul guvernului. Cancelarul ÖVP Karl Nehammer este al treilea cancelar din actuala legislatură, după Sebastian Kurz și Alexander Schallenberg .
Alegerile pentru Consiliul Național, din punct de vedere istoric
Primele eforturi politice de participare democratică în Austria datează de la Revoluția din martie din 1848. Totuși, această primă rebeliune democratică s-a încheiat prematur, deoarece revoluția, după succesele inițiale, a fost zdrobită sângeros, în toamna lui 1848. Introducerea votului general masculin nu a avut loc până în 1907. Toți cetățenii de sex masculin, cu vârsta de peste 24 de ani, erau eligibili să voteze. În 1918, femeile au câștigat și votul universal și egal (lucrătoarele sexuale au fost excluse, până în 1923).
Primele alegeri pentru Consiliul Național ale celei de-a doua republici au avut loc la 25 noiembrie 1945. ÖVP a obținut atunci 49,8% (85 de locuri), SPÖ 44,6% (76 de locuri) și Partidul Comunist Austriac – KPÖ 5,4% (4 locuri). Cu 0,2%, Partidul Democrat Austriac a ratat intrarea în Parlament. În cele din urmă, ÖVP, SPÖ și KPÖ au format o coaliție, acesta din urmă părăsind Guvernul în 1947. Un total de 27 de consilii naționale/parlamente au fost alese în Austria, în timpul celei de-a doua republici. În medie, o coaliție durează în Autria circa doi ani și jumătate.