Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a eliminat din Legea 303/2004 interdicția ca serviciile de informații să racoleze magistrați, precum și pedeapsa cu până la 15 ani de închisoare pentru lucrătorii de informații care racolează sau încearcă să racoleze un magistrat. A fost însă menținută obligația ca magistrații să nu fie lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, vrea, pur și simplu, să creeze imunitate pentru lucrătorii serviciilor de informații, în cazul în care aceștia urmăresc să racoleze judecători sau procurori. Astfel, Predoiu risăa să ne întoarcă în epoca în care în fruntea SRI se aflau George Maior (foto stânga) și Florian Coldea (foto dreapta) – o epocă în care au apărut numeroase suspiciuni legate de colaboraționismul unor judecători și procurori cu Serviciul Român de Informații – inclusiv procurorii DNA-ului condus de Laura Kovesi (foto centru).
Niciuna dintre cele trei variante lansate în dezbatere publică ale proiectului elaborat de ministerul lui Predoiu și menit să înlocuiască actuala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor nu conține interdicția ca serviciile secrete să racoleze magistrați – pasaj prezent în legislația în vigoare și care sancționează penal atât fapta, cât și tentativa lucrătorului de informații de a racola judecători, procurori, magistrați-asistenți, grefieri, asimilați etc. Vorbim despre pedepse care pot merge chiar până la 15 ani de închisoare.
Ne referim la art. 7 alin. 4 din Legea 303/204:
„Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) (n.r. judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește”.
În schimb, Cătălin Predoiu menține interdicția ca judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, grefierii, asimilații, etc. să fie lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Totuși, problema persistă: nici un lucrător de informații nu va răspunde penal pentru racolarea respectivului magistrat, grefier etc.
Pentru comparație, prezentăm pasajele din Legea 303/2004 și din proiectul lui Predoiu:
– art. 7 alin. 1-8 din Legea 303/204:
„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.
(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai nici unui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhiveaza la compartimentul de resurse umane.
(4) Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu functți de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește.
(5) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justitței, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
(6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane.
(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(8) Răspunsul eronat se pedepsește conform legii”;
– art. 229 din inițiativa legislativă (în toate cele trei versiuni – septembrie 2020, iunie 2022 și iulie 2022):
„(1) Judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora, le este interzis să fie lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.
(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost si nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai nici unui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu sau ori de cate ori este sesizat de Ministerul Justiției, Plenul sau Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.
(5) Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilității prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris și se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, celui vizat de verificare, precum și, la cerere, oricărei persoane.
(6) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii”.
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.luju.ro: https://www.luju.ro/racolarea-magistratilor-in-servicii-fara-de-pedeapsa-ministrul-justitiei-catalin-predoiu-a-eliminat-din-legea-303-2004-interdictia-ca-serviciile-de-informatii-sa-racoleze-magistrati-precum-si-pedeapsa-cu-pana-la-15-ani-nchisoare-pentru-lucratorii-de-info