Coaliția majoritară pregătește impozit majorat cu 60% pentru case, tăieri de facilități, TVA mai mare la băuturi, noi plafoane la activitățile independente
Introducerea la veniturile din alte surse decât salariile a două noi plafoane pentru achitarea de contribuții, de 6 și 24 salarii minime pe economie, pe lângă cel actual de 12 salarii, creșterea TVA pentru băuturile cu zahăr mult, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%, o posibilă eliminare a impozitului specific plătit de HoReCa, reducerea în etape a plafonului pentru microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, după care la 300.000 de euro, iar ulterior la 100.000 de euro, eliminarea posibilității de a avea microîntreprinderi fără salariați, reducerea facilităților din construcții și agricultură/alimentar, prin diminuarea plafonului maxim de salariu scutit de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, la care se vor adăuga etapizat contribuții la CASS, sume mai mari de plată pentru activități independente și profesii liberale, diminuarea plafonului maxim al normei de venit pentru persoanele cu activități independente, precum și creșterea substanțială a impozitului pe locuință sunt măsurile aflate în discuția liderilor coaliției, au declarat surse guvernamentale pentru publicația Profit.ro. La acestea se adaugă “taxa de solidaritate” de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 100 de milioane de euro și creșterea accizelor la țigarete.
Impozitarea dezvoltatorilor imobiliari, în prim-plan!
În cazul impozitării clădirilor, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce, în București, impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60%, iar în alte orașe, cu prețuri mari la case, ar rezulta, de asemenea, majorări. În orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă. Chiar și cu astfel de majorări, impozitele pe clădiri ar rămâne destul de mici. În ceea ce privește trecerea la impozitare progresivă, PSD ar fi renunțat, pentru acest moment, să mai susțină măsura, deși au fost în continuare discuții asupra unei cote de 16% pentru veniturile de peste 15.000 de lei, comparativ cu 10% cotă generală în prezent. PSD nu a renunțat, însă, complet la acest proiect și consideră că actuala fază de consolidare fiscală este necesară pentru un pas care s-ar putea face către impozit progresiv ulterior, astfel că subiectul poate să apară din nou în anii următori. Toate măsurile menționate au ca moment de aplicare începutul anului 2023, cu excepția majorării accizei la țigări, care intră în vigoare din iulie anul acesta. Măsurile sunt pregătite de experți ai partidelor din Coaliție, dar decizia finală va fi luată de liderii partidelor politice care formează coaliția guvernamentală.
O taxă de 1% din cifra de afaceri este dorită să fie aplicată companiilor cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, suplimentar față de ce achită ca impozit pe profit. De asemenea, nu va conta dacă acestea sunt pe pierdere sau pe profit. Prevederea ar putea fi modificată, inclusiv în variante mai puțin agresive față de cei care achită deja sume importante ca impozit pe profit. Taxa de solidaritate nu este o temă nouă, ci a mai fost susținută de PSD și la finalul anului trecut, în contextul negocierilor pentru bugetul pe 2022.
Microîntreprinderi – plafonul redus pe parcursul a trei ani, dispare!
Microfirma fără angajați și cu 3% cotă de impozitare, iar numărul de microfirme deținute de același beneficiar va fi limitat. Firmele au acum un regim preferențial de impozitare, dacă doresc să opteze, cel de microintreprindere, cu cote de 1% pe venit, dacă au cel puțin un angajat ,și 3% pe venit, sau fără angajați, în timp ce, la impozitarea pe profit, cota este de 16% din profit. Pentru a se încadra la microintreprindere, veniturile trebuie să nu depășească 1 milion de euro pe an. Pentru unele firme, regimul de microintreprindere este foarte avantajos pentru a plăti mai puțin la stat. De asemenea, sunt multe persoane care lucrează, efectiv, pe microintreprindere, pentru a evita povara fiscală mult mai mare, de peste 40% la salarii. Experții Coaliției au pregătit acum reducerea plafonului de 1 milion de euro sub care firmele pot aplica regimul de micro. Astfel, ar urma ca în 2023 acesta să fie redus la 500.000 de euro (cum s-a încercat și în decembrie 2021 cu aplicare în 2022), urmat de o diminuare la 300.000 de euro în 2024 și 100.000 de euro în 2025. De asemenea, este eliminat regimul cotei de 3% la firme fără angajați, ceea ce înseamnă că nu vor mai exista microîntreprinderi fără cel puțin 1 angajat. O altă restricție va fi impusă prin limitarea numărului de microîntreprinderi care au același beneficiar, astfel încât să fie evitată fragmentarea afacerilor mai mari pe microintreprinderi, doar pentru a beneficia de impozitare mai avantajoasă. Limitarea ar putea fi, de exemplu, la trei microîntreprinderi. Reducerea numărului de microîntreprinderi este asumată de autoritățile române, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a transmis României, în negocierile pentru PNRR, că numărul de micro trebuie redus, pentru că bugetul statului pierde bani prin acest regim. Modul în care urma să se implementeze reducerea numărului de micro a rămas la decizia autorităților române. Sume mai mari de plată pentru activități independente, profesii liberale, alte surse În prezent, pentru veniturile din alte surse decât salariile, sunt datorate, în general, impozitul pe venit de 10% și contribuții de asigurări dacă venitul pe an depășește pragul de 12 salarii minime brute pe economie (12X2.550 lei pentru 2022, dar măsura se va aplica din 2023). Contribuțiile obligatorii se achită la nivelul salariului minim.
ANAF vrea bani cât mai mulți! Ca de obicei, multinaționalele sunt intangibile
Experții Coaliției au pregătit introducerea a două noi plafoane: de 6 salarii minime și de 24 de salarii minime Noul sistem va funcționa în modul următor: Persoanele cu venituri anuale sub 6 salarii minime, nu vor datora contribuții. Cei cu venituri cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute, vor datora contribuții calculate la nivelul a 6 salarii minime brute. – Persoanele cu venituri cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute, vor datora contribuții la nivelul a 12 salarii minime. Persoanele cu venituri care depășesc 24 de salarii brute, vor plăti contribuții la nivelul a 24 de salarii brute pe economie. Sistemul va permite statului să încaseze mai mulți bani. Astfel, va lua bani de la cei cu venituri între 6 și 12 salarii, de la care acum nu ia contribuții în mod obligatoriu, iar de la cei cu venituri de peste 24 salarii, va încasa mai mult, întrucât aceștia vor achita contribuții la nivelul de 24 de salarii brute pe an, nu la nivelul de 12 salarii, cum plătesc în prezent. Se reduce plafonul maxim al normei de venit, la 25.000 de euro O altă măsură care vizează persoanele cu activități independente este diminuarea plafonului maxim pentru încadrarea la norma de venit, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. În prezent, venitul net anual din activități independente se poate determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sau pe normă de venit. În cazul normei de venit, la stabilirea acestuia se utilizează normele de venit de la locul desfășurării activității. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei de venit. Normele anuale de venit sunt disponibile pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro. Măsura ar avea ca scop să aducă mai mulți bani la buget de la persoane care folosesc acest sistem și obțin venituri ridicate.
Impozitarea clădirilor (apartamente, case)
În București ar urma o creștere de până la 60%. De creșteri ar avea parte și orașe precum Cluj-Napoca și Timișoara, dar ar putea fi și scăderi, în orașe mici și la sate. Coaliția va revizui și impozitarea locuințelor. Trebuie punctat că acești bani sunt încasați de către autoritățile locale. Cum, în prezent, aproape toate primăriile, inclusiv cea a municipiului București, au stabilite cotele de impozitare aproape de nivelul minim prevăzut de legislație, autoritățile locale nu vor avea cum să atenueze majorarea impozitelor, dar vor putea crește cotele astfel încât, acolo unde s-ar ajunge la scăderi, acestea să nu aibă loc și să nu le fie afectate veniturile primăriei. Noul tip de impozitare va avea însă în vedere valoarea din grila de la notar. În București, Cluj-Napoca și alte orașe cu piață imobiliară puternică, impozitele, cel mai probabil, vor crește, în timp ce în orașele cu evoluție mai slabă sau la sate, impozitul poate să scadă.
La București, de exemplu, cota de impozitare pentru persoane fizice este de 0,1%, aproape de nivelul minim, de 0,08%. În prezent, impozitarea este identică în toată țara, baza impozabilă fiind stabilită, potrivit Codului Fiscal, în funcție de rangul localității în care se află proprietatea, de materialele din care este construit imobilul și de zona în care este amplasat, în cadrul localității. Potrivit unor calcule estimative, pentru un apartament de trei camere din sectorul 3, cu o valoare de impozitare în prezent de 151.000 de lei, este plătit acum un impozit de 0,1%, reprezentând 151 lei. Cota minimă este de 0,08%, dar în București se aplică, de obicei, 0,1%. Pe grila notarială, apartamentul respectiv apare încadrat la o valoare minimă de 49.820 euro (246.240 lei), chiar și aceasta fiind sub prețul pieței. O aplicare a cotei actuale de 0,1% la valoarea din grila notarială conduce la o valoare de 246,2 lei, ceea ce ar reprezenta un salt de 63% față de actualul impozit achitat. Dacă Primăria ar opta să scadă cota de impozitare la minimul permis de Codul Fiscal, de 0,08%, impozitul ar fi, calculat pe grila notarială, de 197 lei, cu 30% mai mult față de ce se plătește acum.
Scutirea acordată persoanelor fizice la vânzarea de proprietăți imobiliare
În prezent, nu se percepe impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru tranzacțiile imobiliare care au o valoare sub 450.000 lei. Măsura a fost introdusă la începutul anului 2017. Coaliția de guvernare urmărește acum ca această scutire de impozit la vânzarea de proprietăți imobiliare să fie limitată la o singură vânzare pe persoană, într-un interval de timp.
Măsura ar trebui să limiteze folosirea acestui mecanism de către cei care vând mai multe proprietăți imobiliare, posibil, dezvoltatori imobiliari, care vând locuințe ca persoane fizice. Acest procedeu nu este utilizat de marii dezvoltatori, dar este posibil să fie folosit de cei care dezvoltă proiecte mai mici de locuințe, cu cel mult câteva zeci de apartamente. Reducerea facilităților pentru constructori, industria alimentară și agricultură, plafonul până la care salariile sunt scutite de impozit și contribuții, coboară de la 30.000 de lei pe lună la 15.000 de lei pe lună.
Revine treptat contribuția la CASS (sănătate)
Măsurile nu vor avea un impact foarte puternic asupra companiilor din domeniile respective, întrucât marea majoritate a salariilor nu depășește, probabil, 15.000 de lei brut (din care netul, cu facilitățile de impozitare, se poate situa la maxim circa 12.000 de lei). Majoritatea parlamentară ar urma să scadă plafonul până la care salariile angajaților din sectorul contrucțiilor, agriculturii și industriei alimentare, sunt scutite de impozit și contribuții, de la 30.000 de lei, în prezent, la 15.000 de lei. De asemenea, se are în vedere ca, din 2025, etapizat, anual, angajații din domeniile respective, în prezent scutiți, să înceapă să plătească contribuții CASS, de 5% în primul an, 7% în al doilea și de 10% în 2028. 10% este cota standard acum pentru un angajat. În prezent, angajații companiilor din construcții sunt scutiți de impozitul de 10%, de contribuția la sănătate de 10% și de contribuția la Pilonul II, de 3,75% în prezent. Angajații din agricultură și sectorul alimentar au primit recent aceeași facilitate ca și cei din construcții, cu prevederea că pot opta pentru a contribui la Pilonul II.
Potrivit publicației profit.ro, facilitățile au fost prevăzute de autorități să țină până în 2028. În PNRR este prevăzută eliminarea graduală a facilității pentru angajații din construcții, dar autoritățile au replicat-o și în agricultură/industria alimentară. Impozitul specific, practicat acum pentru hoteluri și restaurante, ar putea fi eliminat. Grupul de lucru al coaliției de guvernământ analizează și eliminarea impozitului specific, un impozit preferențial, aplicat în sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele-n.n). În prezent, pe această măsură nu este încă luată o decizie, având în vedere problemele cu care s-au confruntat aceste companii în timpul pandemiei, dar și faptul că pierderile din acești ani nu vor putea fi luate în calcul la rezultatul fiscal din anii următori, odată cu trecerea de la specific la profit. Firmele care erau la impozit specific vor trece, probabil, la impozitarea standard, pe profit. Impozitul specific a fost introdus din 2017 și este calculat conform unor formule specifice, în funcție de capacitatea hotelurilor sau de suprafața restaurantelor. Avantajează masiv restaurantele și hotelurile de lux, cu profitabilitate foarte mare, care ajung să achite, astfel, sume derizorii, ca impozit. Companiile din HoReCa au fost scutite de la plata impozitului specific în perioada pandemiei, în contextul în care activitatea le-a fost perturbată grav de măsurile restrictive, luate de autorități.
Crește TVA-ul la băuturile cu zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%!
Măsurile pregătite de experții coaliției majoritate includ și majorarea cotei de TVA pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la cota redusă de 9%, aplicată în prezent, la 19% – cota generală de TVA.
Statul percepe azi o cotă de 9% pentru comercializarea de alimente și băuturi, iar aici intră și băuturile cu conținut ridicat de zahăr, chiar dacă acestea sunt considerate nesănătoase.
Crește acciza la țigări din luna iulie
Singura modificare a legislației fiscale care va intra în vigoare din iulie și nu de anul viitor, este majorarea accizei la țigări. Majorarea accizei la țigări a fost prezentată recent de unele publicații. Calendarul actual de creștere a accizei a expirat, astfel că este nevoie de unul nou, iar acesta va fi adoptat acum. Prima majorare, conform noului calendar, este programată pentru luna iulie. Până acum, România a stat, de obicei, la nivelul minim de acciză permis în UE. Astfel, Guvernul va introduce un nou calendar pentru creșterea, etapizată, a accizelor la produse din tutun, urmând ca, în prima etapă, acestea să urce, din iulie cu 5,5% în cazul țigaretelor, cu 12,3% în ceea ce privește lichidul care conține nicotină și cu 35,6% pentru tutun încălzit, potrivit informațiilor furnizate de oficialii guvernamentali. Pentru pachetul de țigări, prețul poate crește cu 50 de bani, având în vedere practicile din trecut ale companiilor de profil, care încearcă să evite majorări mai ample dintr-o singură mișcare, de 1 leu sau mai mult. Unele companii ar putea să nu majoreze prețul, având în vedere că l-au crescut în aprilie, moment la care autoritățile ar fi trebuit să crească acciza, dar nu au făcut-o. De asemenea, comercianții preferă prețuri rotunde, astfel că este probabilă o creștere de numai 50 de bani dacă, de exemplu, acciza ar avea un impact de 62 de bani. În timp ce acestea sunt practici obișnuite ale industriei în astfel de situații, decizia privind o creștere a prețului este luată de fiecare companie în funcție de propriile planuri.