joi, martie 28, 2024

MOARTEA STATULUI DE DREPT!

Must Read

– Cel mai grav atentat la Constituția și suveranitatea României! Judecătorii care nu respectă deciziile obligatorii ale CCR nu vor mai fi sancționați. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a eliminat din noua Lege privind statutul magistraților abaterea disciplinară constând în “nerespectarea deciziilor CCR”. CSM nu are cum să accepte propunerea lui Predoiu, după ce, recent, a avertizat că: “Ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile”

Scris de GEORGE TĂRÂȚĂ

Noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, elaborată de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (foto) conține – așa cum a dorit USR – cel mai grav atentat la adresa statului de drept, Constituției României și, implicit, la adresa suveranității naționale. Se dă liber la nerespectarea decizilor CCR, judecătorii care vor ignora hotărârile obligatorii ale Curții Constituționale urmând să nu mai fie sancționați disciplinar.

Viitoarea lege a eliminat din categoria abaterilor disciplinare “nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”. Ignorarea deciziilor CCR și ale ICCJ a fost trecută într-o anexă la lege, la capitolul privind evaluarea calității activității judecătorilor.

Propunerea lui Predoiu nesocotește Constituția României

Prevederea prin care se dă, practic, liber la nerespectarea deciziilor CCR de către judecători, încalcă în mod grav însăși Constituția României, care prevede la art. 147, alin. 4, că: “Deciziile Curtți Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

Totodată, prevederea privind eliminarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR încalcă inclusiv actuala Lege privind 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar și noua Lege privind statutul magistraților, ambele impunând judecătorilor și procurorilor să depună un jurământ la începerea activității, prin care să se angajeze la respectarea Constituției României, Constituție care, repetăm, statuează că deciziile CCR sunt obligatorii.

Astfel, potrivit art. 34, alin. 1, din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor“Înainte de a incepe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: ‘Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atributțile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Fix această prevedere a fost menținută și în noua Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, la art. 81, alin. (1): “Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: ‘Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!’”.

CSM a avertizat că abrogarea abaterii disciplinare privind nerespectarea deciziilor CCR produce haos

Practic, prin acestă modificare, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a îmbrățișat o idee propusă de USR, care a cerut insistent abrogarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR.

Pe de altă parte, propunerea lui Cătălin Predoiu nu are cum să fie acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii, care nu are cum să fie de acord cu eliminarea respectivei abateri disciplinare. CSM s-a pronunțat recent împotriva abrogării acestei abateri, cu ocazia discutării proiectului de lege propus de USR, prin care se cerea ca judecatării și procurorii să nu mai fie sancționați pentru neaplicarea deciziilor obligatorii ale CCR. Astfel, în Hotărârea nr. 86, din 2 iunie 2022, prin care a avizat negativ proiectul de lege al USR, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avertizat că eliminarea din lege a abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR și a RIL-urilor, va crea, pur și simplu, un haos în sistemul judiciar și ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile: “Prin urmare, este evident că dispoziția cuprinsă la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prezintă nici un risc pentru independența judecătorului, fapt subliniat și de împrejurarea că, în cei aproape 10 ani de la intrarea in vigoare, nu a fost semnalată nici o situație concretă care să vizeze cel puțin o suspiciune în acest sens. Dimpotrivă, ar trebui atent evaluate efectele potențiale ale abrogării acestei dispoziții, care, fără îndoială, ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficiență juridică a oricărei decizii a Curții Constituționale sau a oricărei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în solutțonarea unui recurs în interesul legii” (click aici pentru a citi).

Așadar, cum ar putea fi de acord CSM cu propunerea lui Predoiu privind eliminarea din rândul abaterilor disciplinare, a nerespectării deciziei CCR?

Iată abaterile disciplinare prevăzute de noua Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (vezi facsimil 1):

Art. 272 – Constituie abateri disciplinare

a) i

încălcararea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții

b) atitudinile nedemne în timpul serviciului față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocatț, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții

c) desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în timpul serviciului

d) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pățtile din proces

e) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu

f) nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea

g) nerespectarea, din motive imputabile, a dispozitților legale privitoare la solutțonarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile

h) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea unor cereri repetate și nejustificate de abținere

i) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură, de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii

j) absențe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanței ori a parchetului

k) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror

l) nerespectarea, în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea, de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente

m) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal, pentru toți cetățenii

n) nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor

o) obstrucționarea activității inspectorilor judiciari, prin orice mijloace

p) participarea directă sau prin persoane interpuse, la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții, pentru care nu este asigurată transparența fondurilor

q) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege

r) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorilor, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea functței de judecător sau procuror

s) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență

Art. 273 – (1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește, din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) În scopul determinării cazurilor în care se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic ți nescuzabil, normele de drept material ori procesual, se va lua în considerare gradul de claritate și precizie al normelor incalcate, noutatea și dificultatea problemei de drept, prin raportare la jurisprudența sș doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum și alte circumstanțe profesionale obiective”.

Nerespectarea deciziilor CCR a ajuns într-o anexă la lege

Așa cum precizam la începutul articolului, nerespectarea deciziilor CCR a fost trecută într-o anexă la Legea privind statutul magistraților, la capitolul referitor la evaluarea calității activității judecătorilor (vezi facsimil 2). Chiar și așa, nerespectarea deciziilor CCR va fi luată în considerare doar în cazul în care hotărârea judecătorului a fost modificată, desființată sau casată.

Art. 2 din Anexa nr. 2:

(1) Calitatea activității desfășurate de judecători se apreciază în funcție de următorii indicatori:

(…)

b) numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile, în condițiile legii;

(…)

(2) Calitatea activității desfășurate de judecătorii de supravegehre a privării de libertate se apreciază în funcție de următorii indicatori:

(…)

b) numărul încheierilor desființate din motive imputabile, atunci când numărul acestora depășește media pe țară a încheierilor desființate

(…)

(4) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit.b) și alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile, aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și/sau procesual, următoarele:

(…)

(f) nerespectarea deciziilor Curții Constitutțonale, a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.

ARTICOL PUBLICAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.luju.ro: https://www.luju.ro/moartea-statului-de-drept-cel-mai-grav-atentat-la-constitutia-si-suveranitatea-romaniei-judecatorii-care-nu-respecta-deciziile-obligatorii-ale-ccr-nu-vor-fi-sanctionati-ministrul-justitiei-catalin-predoiu-a-eliminat-din-noua-lege-privind-statutul-magistra

admin

Latest News

„Palat Eschenbach” din Viena, susținut de Alexandru Tomescu și Sânziana Mircea, a prefațat ciclul de evenimente aniversare organizate de Asociația „Mihai Eminescu” cu prilejul...

La data de 11 martie 2024, în eleganta sală de concerte a „Palatului Eschenbach”, situată în Cartierul Muzeelor din...

More Articles Like This