joi, septembrie 29, 2022

Legea Insolvenței se modifică semnificativ!

Must Read

Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a altor acte normative a apărut joi seara în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare duminică, 17 iulie (cu o mică excepție, referitoare la obligația de a institui o linie telefonică specială privind avertizarea timpurie, care se va aplica din 17 iulie 2023). Potrivit prevederilor sale, procesele începute înainte de intrarea în vigoare a acesteia rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date (17 iulie 2022). 

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul avocatnet.ro, pe lângă modificările aduse Legii insolvenței (care va fi republicată în Monitor, ulterior, cu renumerotarea articolelor), Legea 216 mai modifică și OUG nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, unde sunt aduse câteva prevederi privind administratorul concordatar și cel de restructurare, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, pentru a stabili expres în fiecare că nu li se aplică acestor profesii liberale procedurile de insolvență. 

Noua lege aduce modificări extinse, de la înlocuirea sau redefinirea unor termeni, până la noi mecanisme și chiar o aplicare extinsă asupra profesioniștilor neavuți în vedere până acum de lege – majoritatea profesiilor liberale, cu cele două excepții de mai sus (notarii și executorii), în ceea ce privește întreprinderea acestora, desigur, nu statutul profesional. 

Mandatul ad-hoc, înlocuit de acordul de restructurare

Procedura mandatului ad-hoc, care este rar folosită în prezent, va fi înlocuită complet cu procedura acordului de restructurare, care va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței. „Acordul de restructurare, care ar urma să fie procedura de prevenire a insolvenței cu cel mai înalt grad de confidențialitate, este un instrument de mult așteptat, atât de către comunitatea de practicieni, cât și de debitorii și creditorii care ar dori să-și poată restructura, într-un cadru organizat, dar în afara unei proceduri de insolvență, obligațiile care amenință stabilitatea financiară a unei societăți debitoare cu șanse reale de redresare”, potrivit specialiștilor PwC România.

Astfel, un datornic aflat în dificultate va putea propune un acord de restructurare, care va fi întocmit de el cu ajutorul administratorului de restructurare sau direct de administratorul restructurării.

Acel administrator, practician în insolvență, se va ocupa, în esență, de:

  • verificarea și atestarea stării de dificultate;
  • elaborarea sau asistatea datornicului la elaborarea acordului de restructurare;
  • negocierea acordului cu creditorii sau asistarea datornicului la negociere;
  • monitorizarea implementării acordului.

În acordul de restructurare se vor găsi datele datornicului și ale administratorului de restructurare, patrimoniul datornicului, analiza datornicului, lista creanțelor și a creditorilor, măsurile de restructurare ce se vor aplica și programul plății creanțelor, printre altele.

Practic, după întocmire, acordul va trebui aprobat de creditori și apoi confirmat de o instanță pentru a putea fi pus în aplicare. Dacă datornicul a avut, în anul precedent, o cifră de afaceri netă sau un venit brut de până la 500.000 de euro (echivalent în lei) și acordul a fost votat în unanimitate, confirmarea judecătorească nu va fi necesară (însă acordul va trebui avizat de un practician în insolvență).

„Pe o perioadă de 3 ani ulterior confirmării, trimestrial, administratorul restructurării va monitoriza implementarea acordului, chiar dacă perioada prevăzută pentru executarea sa este mai mare. În cazul în care perioada acordului este mai mică de 3 ani, atunci durata de monitorizare se reduce la perioada acestuia”, scrie în lege.

Procedura va înceta prin hotărâre judecătorească fie dacă obiectivele acordului sunt îndeplinite, fie dacă acordul eșuează. Pe durata aplicării unui acord, datornicul nu va putea fi introdus în procedura insolvenței.

Conform expunerii de motive din spatele proiectului care a devenit Legea 216, procedura mandatului ad-hoc este folosită atât de rar, în prezent, încât este aproape inutilă pentru datornici. Noua procedură, în schimb, este gândită ca un instrument mai ușor de folosit în special pentru microfirme. În plus, aceasta este parțial extrajudiciară și nu aglomerează instanțele judecătorești, părțile având o mai mare libertate pentru negocieri.

Un acord de restructurare ar putea fi cu atât mai eficient și recomandat cu cât vorbim de un volum semnificativ al datoriilor raportat la capacitatea de rambursare a debitorilor, ajustată negativ în urma respectivelor evoluții adverse, cât și de un număr important de creditori afectați. Astfel, eventualele costuri de administrare ale unei astfel de proceduri, care va asigura un tratament corect și echitabil creanțelor din aceeași categorie, ar putea fi mult mai bine justificate (…)

Pe lângă scopul fundamental al acestui nou instrument de restructurare preventivă, respectiv acela de a sprijini companiile în dificultate financiară să acționeze într-un cadru de restructurare ordonat și reglementat, pentru depășirea stării de dificultate și evitarea insolvenței, trebuie spus că acordul de restructurare poate fi mai mult decât o simplă restructurare financiară. Astfel, în cadrul unui astfel de acord de restructurare se vor putea include și implementa inclusiv anumite măsuri de restructurare operațională sau corporativă, cum ar fi: valorificarea unei linii de business ca ansamblu independent, fuziunea/ divizarea, modificarea structurii corporative – majorare de capital social, fie prin aport nou de capital, fie prin conversia unor creanțe în acțiuni, etc.

Nu în ultimul rând, acordul de restructurare devine un instrument și o alternativă de restructurare mult mai eficientă și recomandată în cazul în care creanțele afectate fie au în vedere datorii financiare către mai mulți creditori bancari/ finanțatori instituționali, fie sunt deținute de un număr semnificativ de creditori, deoarece asigură un cadru mult mai larg, unitar și ordonat de adresare a volumului de datorii acumulate (financiare, fiscale, comerciale etc.) decât simple acorduri individuale cu fiecare creditor, devenind astfel o continuare firească a acestora, însă cu șanse mai ridicate de reușită și implementare”, scriu cei de la PwC România

Ajustări la concordatul preventiv

În afară de noua procedură ce va fi introdusă în Legea insolvenței, noua lege mai prevede câteva modificări la regulile concordatului preventiv. Printre altele:

  • procedura de concordat va putea fi deschisă și la cererea unuia dintre creditori, nu doar de datornic, însă numai dacă se obține acordul datornicului aflat în dificultate;

  • implementarea planului de restructurare se va face în maximum 48 de luni, față de doar 24 de luni, în prezent, cu posibilitatea unei prelungiri cu 12 luni;

  • în primul an va trebui plătit un procent de minimum 10% din valoarea creanțelor trecute în concordat, față de 20%, în prezent;

  • executările silite împotriva datornicului se vor suspenda automat, timp de patru luni (prelungirea va fi posibilă la cerere, însă în total nu se va putea depăși o perioadă de 12 luni de la deschiderea procedurii concordatului), după deschiderea procedurii de concordat, în condițiile în care acum datornicul trebuie să ceară suspendarea provizorie a urmăririlor silite.

Alte chestiuni ce apar în recenta Lege 216/2022: mecanismul avertizării timpurii, prin care profesioniștii sunt alertați de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor
obligații și le sunt puse la dispoziție gratuit informații cu privire la soluțiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet; detalierea situațiilor în care persoanele fizice ce desfășoară activități economice ajung în insolvență și au sau nu datoriile personale ușor separabile de cele aferente afacerii.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This