Unul din 5 angajați e gata să renunțe la job
Potrivit site-ului wikipedia.org, The Great Resignation (în traducere liberă, Marea Demisie), cunoscută și sub numele de Big Quit, este o tendință economică curentă în care angajații au demisionat voluntar de la locurile lor de muncă în masă, începând cu începutul anului 2021, în principal în Statele Unite. Printre cauzele posibile ale fenomenului se numără stagnarea salariilor, pe fondul creșterii costului vieții, libertatea economică oferită de plățile stimulative pentru COVID-19, nemulțumirea acumulată față de locul de muncă și preocupările legate de siguranță legate de pandemia COVID-19. Unii economiști au descris Marea Demisie ca ceva similar unei greve generale. Termenul a fost inventat de Anthony Klotz, profesor de management la Mays Bussiness School, din cadrul Universității Texas A&M, care a prezis exodul în masă, în mai 2021.
Pandemia de COVID-19 a permis angajaților să-și regândească cariera, condițiile de muncă și obiectivele pe termen lung. Multe locuri de muncă au încercat să-și aducă angajații în persoană, dar mulți angajați și-au dorit libertatea muncii de la distanță din cauza pandemiei de COVID-19, precum și flexibilitatea programului, care, pentru majoritatea celor intervievați de Bankrate în august 2021, a fost motivul principal pentru a căuta un nou loc de muncă. În plus, mulți angajați, în special din cohortele mai tinere, au dorit să obțină un mai bun echilibru între viața profesională și viața privată. Milioane de oameni au început să sufere și de dizabilități cauzate de Long COVID, care le-a afectat capacitatea sau dorința de a munci.
Vinovații: milennials și Generația Z!
Restaurantele și hotelurile, industriile care necesită interacțiune în persoană, au fost cele mai afectate de valurile de demisii. Plățile de stimulare pentru COVID-19 și creșterea ajutoarelor de șomaj le-au permis celor care se bazează pe locuri de muncă cu salarii mici pentru a supraviețui să rămână acasă. Chiar și așa, anularea ajutoarelor de șomaj nu a avut ca rezultat crearea semnificativă de locuri de muncă. Pe de altă parte, mulți lucrători care sunt nemulțumiți de locurile lor de muncă declară că nu pot demisiona din cauza barierelor economice, mulți dintre acești lucrători fiind persoane de culoare. Sekou Siby, președinte și CEO la organizația americană non-profit Restaurant Opportunities Center United, a comentat: „Există mai multă concurență între industrii, așa că angajații se simt pe o poziție mai puternică decât oricând, dar asta nu înseamnă că toată lumea poate poate să-și părăsească locurile de muncă actuale”.
Potrivit unui studiu realizat de Adobe, exodul este împins de milenniali și de generația Z, care au cea mai mare probabilitate să fie nemulțumiți de munca lor. Mai mult de jumătate din cei din generația Z au declarat că au de gând să își caute un nou loc de muncă în următorul an. Harvard Business Review a constatat că cohorta între 30 și 45 de ani avea cea mai mare creștere a ratei demisiilor. Angajații aparținând minorităților rasiale, cu salarii mici și angajații din prima linie a combaterii pandemiei sunt și ei mai nemulțumiți de munca lor, potrivit companiei de administrare a activelor Mercer.
Motivele: Covid, suprasolicitare și incertitudine!
Un document de lucru al FMI, redactat de Carlo Pizzinelli și Ippei Shibata, s-a concentrat pe cauzele scăderii ratei de angajare pe piețele muncii din SUA și Regatul Unit, în comparație cu nivelurile dinainte de COVID-19 Ei au identificat nepotrivirea locurilor de muncă (adică nepotrivirea dintre zonele în care oamenii își caută de lucru și cele unde sunt cele mai multe posturi vacante) ca având un rol „modest”, fiind mai puțin semnificativă decât în urma crizei financiare globale. Efectul pandemiei asupra femeilor, care a declanșat așa-numita she-cession, a fost considerat ca reprezentând aproximativ 16% din deficitul total de locuri de muncă din SUA, dar foarte puțin sau nimic din deficitul din Regatul Unit. Între timp, autorii atribuie 35% atât din deficitul din Regatul Unit, cât și din cel din SUA, retragerii angajaților în vârstă (cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 de ani) din forța de muncă. Pe de altă parte, Harvard Business Review a afirmat că rata demisiilor a scăzut de fapt pentru cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 70 de ani (în comparație cu rata din 2020).
Unul din 5 români e gata să renunțe la job
Fenomenul numit „Marea Demisie”, care le dă bătaie de cap firmelor din Statele Unite și Europa de Vest a ajuns și în România. Potrivit unui studiu recent, 1 din 5 români ar fi gata să renunțe la locul de muncă fără a avea alte oferte la îndemână. Psihologii spun că situația apare după doi ani de pandemie, în care angajații au suferit fie de suprasolicitare, fie de incertitudine. Urmează o etapă în care companiile se vor lupta să îşi păstreze angajaţii.
Un sondaj efectuat pe 5.000 de persoane în Belgia, Franța, Regatul Unit, Germania și Țările de Jos, realizat de compania de resurse umane SD Worx, a constatat că angajații din Germania înregistrau cele mai multe demisii legate de COVID-19, cu 6% dintre angajați părăsindu-și locul de muncă. Pe locurile următoare erau Regatul Unit cu 4,7%, Țările de Jos cu 2,9% și Franța cu 2,3%. Belgia a avut cel mai mic număr de demisii, cu 1,9%. Unele date preliminare arată o creștere a numărului de demisii în Italia, începând cu al doilea trimestru al anului 2021. Creșterea înregistrată nu a fost doar în termeni absoluți, ci și în ceea ce privește rata demisiilor (calculată ca demisii în raport cu populația ocupată) și ponderea demisiilor (calculată ca demisii pe totalul încetărilor de contracte de muncă).
Pleacă și șefii! Fenomenul se va accentua!
Potrivit publicației wallstreet.ro, fenomenul ”marea demisie” la nivel global va continua în următorul an cu o presiune și mai mare pe creșterea salariilor. Dintre angajații din România, 40% intenționează să ceară o majorare salarială în următorul an, iar 16% vor să-și schimbe angajatorul, potrivit rezultatelor pentru România ale sondajului global Workforce Hopes and Fears, realizat de PwC și publicat pe 24 mai, în cadrul forumului economic de la Davos. Comparativ, la nivel global, mai mulți angajați (19%) vor să schimbe angajatorul și 35% vor să solicite creșterea salariului în următoarele 12 luni. Potrivit sondajului, doar 13% dintre angajații români sunt ”foarte de acord” cu afirmația că sunt corect plătiți și 26% sunt moderat de acord. Procentele sunt similare cu cele de la nivel global, de 19% și, respectiv, 23%. De asemenea, un sfert dintre angajații români și aceeași pondere la nivel global sunt foarte de acord cu afirmația că actualul loc de muncă îi împlinește personal. Numărul de directori exectuvi care părăsesc funcţiile a crescut semnificativ în prima jumătate a anului 2021, pe măsură ce companiile au apelat la noi talente pentru a naviga perioada post-pandemică, a constatat un studiu al firmei de recrutare Heidrick & Struggles. Studiul a arătat că nici „şefii” nu sunt imuni la pierderea locului de muncă în pandemie, fenomen ce a afectat sute de milioane de lucrători din întreaga lume în ultimii aproape doi ani. Fenomenul care include atât plecările voluntare, cât şi demiterile a căpătat denumire de „Marea Demisie”. Majoritatea companiilor şi-au menţinut „şefii” în funcţie anul trecut, pentru a face faţă provocărilor pandemiei. Dar, pe măsură ce riscurile s-au diminuat după apariţia vaccinurilor, companiile au simţit că sunt suficient de stabile pentru a găsi noi lideri pentru a le conduce în era post-pandemică, relatează Reuters. „Convingerea noastră este că fenomenul se va accelera anul viitor, deoarece multe persoane şi-au amânat pensionările”, a declarat Jeff Sanders de la Heidrick & Struggles. Fenomenul ”marea demisie” (The Great Resignation), la nivel global, va continua în următorul an cu o presiune și mai mare pe creșterea salariilor.
Doar 13% dintre români sunt mulțumiți de salarii!
Potrivit unui raport realizat de PwC “Workforce Hopes and Fears”, dintre angajații din România, 40% intenționează să ceară o majorare salarială în următorul an, iar 16% vor să-și schimbe angajatorul. Comparativ, la nivel global, mai mulți angajați (19%) vor să schimbe angajatorul și 35% vor să solicite creșterea salariului în următoarele 12 luni.
De asemenea, datele PwC mai arată că doar 13% dintre angajații români sunt ”foarte de acord” cu afirmația că sunt corect plătiți și 26% sunt moderat de acord. De asemenea, un sfert dintre angajații români și aceeași pondere la nivel global sunt foarte de acord cu afirmația că actualul loc de muncă îi împlinește personal. ”În România, doar 1 din 5 angajați este foarte mulțumit în prezent (21%) de actualul loc de muncă, iar la nivel global au această părere 28% dintre respondenți. Desigur, recompensa financiară rămâne cea mai importantă, atunci când angajaților li se cere să arate care sunt principalele lor motivații. Totuși, împlinirea personală prin muncă este menționată la mică distanță de salariu, ceea ce ne face să credem că schimbările dramatice din ultimii doi ani și-au pus amprenta asupra întregului mod de a lucra, diminuând angajamentul și satisfacția față de muncă. Incertitudinea sanitară, socială, mai nou provocările economice, în special inflația, războiul, au amplificat anxietatea și epuizarea (starea de ”burn out”)”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România. Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări. În România eșantionul a cuprins peste 520 de respondenți.
Angajatorii nu investesc în tehnologii noi!
Întrebați ce îi îngrijorează cel mai mult când se gândesc la impactul tehnologiilor asupra locului actual de muncă în următorii 3 ani, aproape 40% dintre angajații români au răspuns că angajatorii nu investesc în tehnologii inovative, iar 35% au indicat lipsa oportunității de a lucra cu/învăța de la colegi care au aptitudini tehnice/digitale. Comparativ, 36,8% dintre respondenții de la nivel global au arătat că organizațiile pentru care lucrează nu investesc în tehnologii noi, iar 40% deplâng lipsa oportunității de învăța de la colegi specializați.