Orice neavenit cu diplomă de studii superioare poate fi profesor!
Orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, prin excepția introdusă în noul proiect de lege / „Trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale” – Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației
Orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, potrivit unei excepții din proiectul Legii învățământului preuniversitar. Aceștia ar urma să susțină o probă de verificare a cunoștințelor pedagogice, probă organizată de CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică), după cum apare în documentul citat.
- Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Potrivit acestor proiecte, există modificări în ceea ce privește titularizarea profesorilor.
Iată ce prevede art. 127 din proiectul de lege:
“(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale“.
Astfel, traseul este mult mai ușor pentru cineva care nu are formarea inițială și pregătire în domeniu, decât pentru cei care se pregătesc pentru asta prin modulele psihopedagogice, masterat didactic sau facultate de specialitate.
Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „în momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți”.
Aceasta a mai spus că „cei care nu au formare inițială cu DPPD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură”.
„Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale și așa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituție esențială”, a completat aceasta.
- Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
- Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPPD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Potrivit proiectului de lege, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică are următoare scopuri:
Care sunt etapele pe care viitorii profesori trebuie să îi parcurgă pentru a putea preda, conform proiectului Legii învățământului preuniversitar
În proiectul Legii învățământului preuniversitar apare că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadrați cu jumătate de normă și vor fi plătiți cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licențierea.
Edupedu.ro a scris că, pentru a deveni profesori, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.
Astfel, o noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).
În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori. Se propune la art. 130, din cadrul capitolul referitor la Formarea inițială a personalului didactic de predare, ca cei vor să devină cadre didactice trebuie să urmeze:
a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;
b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;
c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;
d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.
- Nu este precizat dacă indiferent de specializarea pe care vrea să o urmeze viitorul cadru didactic, trebuie să parcurgă toate cele 4 module
- Nu este precizată nici durata modulelor
După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.
Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:
a) raportul de evaluare a stagiului practic;
b) examen scris.
(8) Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.
„Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:
a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal, realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.
Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”
Redăm discuția pe această temă:
“Edupedu.ro: De ce faceți dumneavoastră pregătirea aceasta în școală, practica?
Ioana Lazăr: Practica este esențială.
Edupedu.ro: De ce nu mai vine din universitate, pentru că acum văd că nu se atinge nimeni de universități. Livrează an de an, dacă vă uitați pe procentele de absolvenți din promoția curentă de la titularizare, au scoruri important mai slabe din totalul candidaților.
Ioana Lazăr: Anul acesta știu că au fost ceva mai bune decât anul trecut.
Edupedu.ro: Sunt ușor mai bune, dar ar trebui să fie absolvenți cu cunoștințele la ei, totul la zi, ar trebui să fie proaspătă toată materia și toate celelalte. Și vin cu o calitate din ce în ce mai slabă, dar nimeni nu se duce să le spună universităților „ne trebuie așa ceva și noi trebuie să-i recalificăm”.
Ioana Lazăr: Nu știu dacă neapărat este vorba de ceea ce fac sau nu fac universitățile, pentru că universitățile au și absolvenți foarte valoroși. Problema este cât de atractivă este cariera didactică pentru cei mai valoroși absolvenți ai universităților. În momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți. Și atunci vor veni spre învățământ și spre școală, vor veni cei mai buni de la universități, pentru că, evident, o universitate nu poate să producă numai excelență. Problema este de cât de ofertantă este cariera didactică.
Edupedu.ro: Am înțeles, au trecut prin departamentele acelea de pregătire.
Ioana Lazăr: Toți trec prin departamente de pregătire.
Edupedu.ro: Ar trebui totuși să existe un filtru acolo. De ce? Dacă sistemul de învățământ, cel care pregătește resursa pregătește resursa pentru toate companiile și pentru toate instituțiile din România, dă semnalul că atunci când vine un absolvent de sistem de învățământ, deci el pregătește resursa, și trebuie să-l recalifice sau să-l califice un an de zile după ce de-abia a ieșit din masteratul didactic, nici măcar cei cu masterat didactic nu intră direct.
Ioana Lazăr: Nu este vorba de recalificare, este vorba de practică. Practica este esențială.
Edupedu.ro: Nu a făcut practica în masteratul didactic?
Ioana Lazăr: Nu poate fi pus un semn egal între practica făcută în timpul masteratului didactic și practica pe care o faci în timpul stagiaturii. Stagiatura și însușirea de la mentor a elementelor importante, practic, instituția mentoratului este fundamentală și este mult întărită în actualul proiect al legii educației naționale.
Edupedu.ro: Dar este o altă cheltuială mare.
Ioana Lazăr: În educație totul este cheltuială, dar dacă nu avem cheltuială în educație, nu putem să facem un sistem de educație pentru educație.
Edupedu.ro: Înțelegeți că mă refer la faptul că universitatea a cheltuit prin banii statului, din finanțarea de bază, bani cu omul acela să-l califice și să-l facă prin DPPD-uri (departamente pentru pregătirea personalului didactic) apt pentru sistemul de educație, după care sistemul de educație vine, reduce norma mentorului, îi plătește cu salariu, îi dă și în plus pentru ce tot ce face acolo. Nu se întâmplă nimic pentru aceste universități care sunt impulsionate, în continuare să producă balast sau oameni care nu reușesc să ia măcar șapte la titularizare, este un examen de angajare.
Ioana Lazăr: Este important că avem un filtru bun și că într-adevăr nu intră balast, pentru că dacă iei sub șapte.
Edupedu.ro: Cum au luat licența dacă au luat sub șapte la titularizare, că dau tot pe specializare examenele?
Ioana Lazăr: Aici ne întoarcem la aceeași problemă, de atractivitate a carierei didactice, pe cine aducem în cariera didactică. Începusem să vă spun că cei care nu au formare inițială cu DPPD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură.
Edupedu.ro: De ce nu se generalizează formarea inițială pe baza masteratului didactic, pentru că sunt păstrate DPPD-urile, masteratul didactic acum se mai dezvoltă sau au rămas 400 de locuri?
Ioana Lazăr: În România educată sunt trei piloni de formare inițială: dublă specializare, masteratul didactic și practica. Formarea inițială este importantă, dar dacă citim cu atenție proiectele, vor vedea că inclusiv pe componenta de management, de exemplu, legea pune accent și pe competențele dobândite în mod informal. Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale și așa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituție esențială, pentru că trebuie să știm ce nevoi de formare inițială…
Edupedu.ro: Acum nu există.
Ioana Lazăr: Acum nu există o instituție care să gestioneze această componentă”.
Cum se face acum formarea inițială a cadrelor didactice
Potrivit art. 236 alin (1) din Legea Educației Naționale 1/2011, formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.
(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.”
Art. 238 din Legea Educației Naționale 1/2011:
„(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.
(1^3) Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.”
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
ARTICOL PRELUAT DE PE www.edupedu.ro: https://www.edupedu.ro/orice-persoana-cu-studii-superioare-poate-sa-predea-in-scoli-fara-module-de-pregatire-sau-masterat-didactic-prin-exceptia-introdusa-in-noul-proiect-de-lege-trebuie-sa-incepem-sa-fim-un-pic/