Ministerul Educației a mărit media minimă pentru bursa de merit la 9.50, aproape inaccesibilă pentru 95% dintre elevi!
Ministrul Câmpeanu înființează funcția politică de director administrativ în școli!
Directorii administrativi vor împărți banii de burse după bunul plac
După noile legi ale educației bursele sociale și cele de merit vor fi acordate de către consiliile administrative ale școlilor, fără criteriile stabilite de către Ministerul Educației. Asociațiile elevilor din țară susțin că bursele sociale și cele de merit sunt în pericol, dacă noile prevederi al Legii Educației vor fi adoptate în această formă și consiliile de administrație ale școlilor și liceelor vor stabili criteriile de acordare a acestor burse.
Schimbări ale legii, fără criterii obiective!
Potrivit publicației fanatik.ro, în anul școlar 2021-2022, peste 750.000 de elevi din țară au primit burse de merit de minim 100 de lei pe primul semestru, pentru că au avut media generală peste 8,50 în anul precedent. La începutul anului 2022, Ministerul Educației a schimbat criteriile de acordare a acestor burse, dublând cuantumul de 100 de lei, însă a ridicat pragul de merit la media de 9,50, prag la care s-a mai calificat doar un sfert dintre elevii care, în primul semestru, primiseră această bursă!
Noile prevederi ale Legii Educației, pe care ministrul Sorin Cîmpeanu le-a pus în dezbatere publică miercuri, 13 iulie, aduc o serie de schimbări importante în ceea ce privește acordarea burselor sociale și a celor de merit pentru elevi. În primul rând, sunt introduse în lege și nu într-un ordin de ministru sau hotărâre de guvern, cuantumurile minime pentru aceste burse (500 de lei pe lună pentru bursa de performanță școlară și 300 de lei pe lună pentru cele sociale), însă criteriile de acordare a acestora sunt lăsate la latitudinea consiliilor de administrație de la conducerea fiecărei instituții de învățământ.
„Criteriile de acordare a burselor de performanță școlară, precum și cuantumul final al bursei de performanță școlară se stabilesc anual, cu respectarea prevederilor alin. (1), la nivelul fiecărei școli de consiliul de administrație, cu încadrare în buget”, se arată în Art. 90 al proiectelor acestor legi. O altă prevedere importantă statuează că fondurile pentru aceste burse se alocă de la bugetul Ministerului Educației, în funcție de numărul de elevi. În ceea ce privește alocarea acestor fonduri, la învățământul primar se alocă 400 lei/ an/ elev, 900 de lei pentru ciclul gimnazial și 1.500 de lei pentru cel liceal. Asociațiile elevilor susțin că această schimbare este una problematică, pentru că va duce la un sistem total inechitabil și extrem de arbitrar în ceea ce privește acordarea acestor burse. Elevii susțin că, chiar dacă în actualul sistem au existat probleme, virtutea actualei reglementări a stat în faptul că au existat o serie de criterii obiective stabilite la nivelul ministerului.
„Trebuie să înțelegem și cum au funcționat bursele până acum. Existau niște criterii stabilite de Ministerul Educației, într-adevăr, au mai fost probleme, atunci când aceste criterii s-au schimbat peste noapte, însă erau niște criterii bine stabilite de către minister, care să presupunem, într-o lume mai fericită, are niște experți care se uită pe pedagogie, pe studii sociale la bursa socială să vadă la ce elev este nevoie, la ce venit al familiei este nevoie de un venit suplimentar. Deci, să presupunem că această instituție are niște experți în subordine, care au făcut niște analize înainte să adopte aceste ordine de ministru, e doar o presupunere pentru că într-o lume ideală așa s-ar întâmpla, și în baza acestor criterii fiecare primărie, consiliu local se uită împreună cu inspectoratul și vede câți elevi pe baza acelor criterii pot să primească bursă și apoi aprobă acel număr de burse.Astfel, toți elevii care se încadrează și care au nevoie, iar la bursele de merit, merită acele burse, să le primească. Acum, cu bune cu rele, au fost primării care nu au dat, au fost prefecți care nu au făcut nimic – deci au fost și probleme, însă acest sistem era unul care ar fi putut, dacă era aplicat cum trebuie, pentru că trebuie să facem diferența între o lege aplicabilă și una care nu s-a aplicat, să dea fiecărui elev care merita sau care avea nevoie o bursă”, a declarat, pentru fanatik.ro, Ariana Dudună, reprezentanta Asociației Elevilor din Constanța.
Probleme negândite de minister!
Potrivit elevilor, principala problemă a noilor reglementări stă în faptul că mutând decizia la nivelul fiecărei școli, unitățile de învățământ, pur și simplu, nu au capacitatea administrativă de a lua o astfel de decizie. Școala nu are criteriile, nu are datele de a stabili cuantumul și care trebuie să fie beneficiarii burselor sociale.
„Prin această nouă lege, acest sistem se schimbă, și fiecare școală, în funcție de numărul de elevi, primește per capita un anumit fond pentru burse, din acel fond – există într-adevăr un cuantum minim, deci, școala nu poate da burse de 5 lei, dar școala stabilește singură criteriile, școala stabilește singură cui dă bursele, prin hotărâre de consiliu de administrație, școala stabilește cuantumul, deci, școala stabilește tot. Față de un consiliu local, față de Ministerul Educației, școlile, să fim serioși, școlile nu au capacitatea administrativă să ia astfel de decizii. Standardizarea unei cheltuieli cu bursele înseamnă că școlile cu mai mulți elevi o să primească mai mulți bani de burse decât cele cu mai puțini elevi, asta chiar dacă poate sunt o școală mai mică și toți elevii au venituri mici și au nevoie cu toții de burse de ajutor social sau invers, la colegiile naționale, unde majoritatea elevilor au o situație materială bună, și nu au nevoie de aceste burse. Cine se află în aceste consilii de administrație? Sunt profesori, părinți, un reprezentant al elevilor. Întrebarea este: cum știu aceste persoane, în funcție de ce venit al familiei, să-i dea unui copil bursa socială?! La fel, în funcție de ce medie, este acordată bursa de merit sau de performanță școlară!”– a mai precizat Adriana Dudună.
O lege strâmbă
Potrivit acesteia, o astfel de decizie trebuie luată la un nivel central, pe baza unor analize economice, sociologice, și nu poate fi lăsată la latitudinea unor consilii de administrație care nu pot ști care este cuantumul necesar unui elev dintr-o familie defavorizată.
„În minister putem avea economiști, experți în finanțe, sociologi, dar într-o școală, mai ales în mediul rural, și sunt astfel de școli care au secretară cu normă de două ore pe săptămână, sunt școli care nu au contabil, școlile mari din țară nu au juriști. E un sistem complet inechitabil. Poți să primești bursă la o școală și apoi, dacă te muți, la o altă școală să nu mai primești această bursă. Apoi, mai e un alt aspect. În trecut, noi am avut 13 procese cu 13 consilii locale care nu dădeau burse – acum ce va urma, să ne judecăm cu toate școlile, să stăm să verificăm deciziile de la fiecare școală, asta când majoritatea școlilor nu au site, nu știu să răspundă la o solicitare pe Legea 544?! Școlile, pur și simplu, nu funcționează ca niște instituții, și atunci cum putem să le dăm atribuțiile unui consiliu local și ale unui minister?! Vorbim de atribuții care, până acum, erau atribuite unor instituții care aveau această capacitate administrativă!”- a mai precizat reprezentanta Asociației Elevilor din Constanța. Nu în ultimul rând, și elevii au criticat și faptul că noua lege vine și stabilește și cuantumurile minime pentru aceste burse, susținând că astfel de decizii nu pot fi stabilite printr-o lege care nu ține cont de diverși factori precum resursele bugetare sau inflația.
De bună ce e legea, elevii ies în stradă!
Mai mulţi elevi au protestat, joi, la Ministerul Educaţiei, nemulţumiţi de modificarea criteriilor de acordare a burselor. “Nu numai că nu cunosc tipurile de burse, dar nu cunosc nici elementele de bază”, a declarat Sorin Cîmpeanu, după o discuție cu aceștia. Ministrul a spus că, de fapt, un elev din patru primește bursă de merit.
Elevii au scandat: “Vrem bursele înapoi!”, “Ministerul să ne vadă, facem orele în stradă!”, “Elevii vor bursele!”, “Demisia!”, “Minciunile se plătesc, elevii ies la protest”.
Nu numai că nu cunosc tipurile de burse, dar nu cunosc nici elemente de bază. Au promovat în spațiul public elemente care nu au nicio legătură cu realitatea. M-ar bucura să fie interesați și de colegii lor care necesită burse sociale și sprijin. S-au dovedit a fi interesați doar de criteriul de performanță și de merit.
Bursă de merit cu plafonul 9.50 primește un elev din patru
Să ne concentrăm pe ceilalți elevi care au nevoie. E mare nevoie în această perioadă de criză sanitară de bursă socială, nu numai de bursă de merit, a declarat ministrul Educației.
Elevii au protestat după ce un ordin al Ministerului Educației a modificat media pentru acordarea burselor de merit, de la 8.50 la 9.50. Mai multe asociații ale acestora au spus, în urmă cu o zi, că vor ataca în instanță acest act normativ, care va afecta aproximativ 730.000 de elevi. Ordinul Ministerului Educației pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor a fost publicat marți, 12 iulie, în Monitorul Oficial. Conform actului normativ, criteriile de acordare a bursei de merit sunt modificate, media necesară pentru a beneficia de bursa de merit fiind 9.50, în loc de 8.50, cum era anterior.
Școlile decid câți bani au nevoie pentru burse, consiliile locale sar cu banii?!
Spre deosebire de asociațiile elevilor, asociațiile părinților sunt de părere că, din actualele proiecte legislative, fără normele de aplicare, este mult prea devreme pentru a putea discerne intențiile ministerului în ceea ce privește modul de acordare al burselor. Iulian Cristache, președintele Asociației Naționale a Părinților, susține că o schimbare pozitivă este aceea de a trece peste consiliile locale, în acordarea burselor. „Probabil că ministerul a gândit astfel, pentru a scoate din ecuație consiliul local și mofturile unui primar care se folosesc de banii acestor copii. Faptul că ar putea veni o finanțare separată pentru burse la nivelul instituțiilor de învățământ, ar putea fi un lucru bun”, a precizat Iulian Cristache, pentru fanatik.ro. Pe de altă parte, oamenii din sistem sunt de părere că nici Ministerul Educației nu cunoștea în mod real care erau nevoile copiilor, fie că vorbim de burse sociale sau de merit, și că profesorii, diriginții se află într-un punct mult mai bun pentru a stabili corect sumele de care au nevoie acești copii.
„Să vedem dacă ministerul va da banii pe care îi vor cere școlile, asta e principala problemă! În principiu, nu e rău, pentru că această decizie trebuie descentralizată și în cazul burselor, acolo unde cred că școlile știu mai bine despre ce este vorba. Diriginții pot să vină cu liste la directori, să spună care sunt elevii cu probleme financiare și au nevoie de susținere. Problema este sursa banilor, să fie suficiente fonduri, astfel încât să onoreze toate cerințele școlilor. Nu cred că ministerul știe mai bine, deci e la fel de arbitrar și procesul de acum. Reușita acestei descentralizări depinde doar de existența fondurilor pentru aceste burse”, a declarat expertul în educație Ștefan Vlaston.
Directorul administrativ – noul politruc care împarte banii!
De cealaltă parte, profesorii sunt de părere că trebuie să avem încredere în acest proces de descentralizare, un ideal asumat de ani buni, și subliniază că noua lege vizează și introducerea unei noi funcții în cadrul școlilor, aceea de director administrativ. „La nivelul fiecărei unități de învățământ cu personalitate juridică se înființează funcția de director administrativ. Directorul administrativ este numit în urma promovării unui concurs organizat în conformitate cu prevederile din prezenta lege”, se arată la Art. 103.
„Cred că de 15-20 de ani tot vorbim de descentralizare decizională, și constatăm că atunci când trebuie să luăm o decizie legată de acest tip de administrare, dintr-o dată ne place sistemul centralizat. Poate ar trebui să ne hotărâm până la urmă ce vrem. Sigur, e un proiect de lege încă în dezbatere, toate părțile vin acum cu amendamente, iar speranța este că se va ajunge la o lege cât mai bună pentru că vorbim de o lege ce va trebui să fie reprezentativă cel puțin pentru un ciclu complet de învățământ.
Dar va trebui să decidem ce fel de sistem vrem, centralizat sau de-centralizat? Legea menționează apariția unei funcții noi de director administrativ, care va fi expert în probleme economico-financiare. Dar dacă mergem pe ideea că nu dăm credibilitate școlii și nu avem încredere în capacitatea de conducere a unui consiliu din care fac parte profesori, părinți și reprezentanți ai autorităților locale, atunci avem o problemă”, a declarat, pentru fanatik.ro, Marius Nistor, președintele Sindicatului din învățământ, „Spiru Haret”.
Pericolul politizării
Totuși, unele voci sunt de părere că urmărirea orbească a acestui proces de descentralizare nu garantează că prin noile legi se va ajunge la rezultatul dorit. Scriitorul Vasile Ernu, cel care în ultima vreme a scris pe larg despre problemele din școlile din România, este de părere că o decizie precum cea de acordare a burselor sociale nu poate fi lăsată la un nivel local, la nivelul unei școli de periferie sau din mediul rural ce duce lipsă de resursa umană.
„Sunt mai multe aspecte din aceste legi ale educației care mi se par riscante, pentru că se creează prin această marotă cu descentralizarea niște mecanisme prin care niște școli și licee vor deveni și mai exclusiviste, creează un anumit tip, o formă de ghetoizare, și multe lucruri se vor produce după bunul plac local, care are șansa să fie în multe momente mai bun, însă experiența ne-a arătat că de cele mai multe ori degradează. E nevoie de niște criterii comune pentru toți, eu unul nu sunt pentru acest tip de descentralizare, este necesară o perspectivă centrală, dintr-un centru de analiză, minister. Mă tem că o să asistăm, de fapt, la un soi de zonă locală, care o să facă totul arbitrar și după niște criterii foarte locale, cel mai adesea, în detrimentul categoriilor sociale cele mai defavorizate. Școlile din zonele defavorizate nu au suficientă resursă umană și le atribuim niște lucruri cu care ei nu ar trebui să se ocupe, niște profesori care sunt, și așa, ocupați cu alte probleme. Ideea că se vine cu o nouă funcție de director administrativ, însă, există pericolul ca aceste funcții, care controlează fonduri și bani, să fie acaparate politic!” – avertizează scriitorul Vasile Ernu.