Procentul prevăzut în proiectul de lege. Parlamentul decide
sursa foto: digi 24
O nouă propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 privind Codul Muncii, a fost depusă în Senat. Este vorba despre aplicarea măsurilor de tipul kurzarbeit în situații de criză.
Dacă propunerea legislativă va fi adoptată, se instituie posibilitatea ca, în anumite situații de criză, care vor fi definite prin Hotărâre de Guvern sau prin decizii ale altor autorități publice locale, de exemplu, inundații în anumite zone, secetă, război în vecinătatea României, să se aplice măsuri de urgență.
Proiectul prevede:
-posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și reducerea corespunzătoare a salariului;
-pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă, salariații afectați de măsură, să beneficieze de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut, prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut, aferent orelor de muncă efectiv prestate, ca urmare a reducerii timpului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut orar, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat;
-indemnizația prevăzută mai sus să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea;
-indemnizația să fie venit asimilat salariului și supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii.
Se mai arată că salariatul va beneficia de toate celelalte drepturi aferente timpului de muncă prevăzut în contractul individual de muncă.
Șomajul tehnic
„Faptul că România a reușit să aibă, în ultimii doi ani, una dintre cele mai mici rate ale șomajului din Uniunea Europeană, într-o perioadă de criză sanitară și economică, se datorează, în bună parte, măsurilor active adoptate încă de la începutul pandemiei. Statul a susținut angajații și angajatorii prin plata șomajului tehnic, prin măsuri de tipul kurzarbeit, într-o perioadă dificilă economic, prin aplicarea unor instrumente de sprijin, care au răspuns rapid și eficient nevoilor acestora.
Experiența acestor ani ne-a mai arătat însă un lucru important: faptul că piața muncii din România are nevoie de flexibilizare, pentru a se putea adapta atât la situațiile de criză, de oricare ar fi acestea, cât și la un tendințele de pe piața europeană, mai ales, în contextul digitalizării relațiilor de muncă. În același timp, reglementăm șomajul tehnic care poate fi decis, la fel ca măsurile de tip kurzarbeit, la nivel local: ca urmare a întreruperii activității, determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu sau a altei situații excepționale, constatate prin Hotărâre de Guvern sau prin Decizie a Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, justificată de o situație neprevazută, care determină oprirea forțată a activității, pe o perioadă de timp mai mare de două săptămâni, angajații beneficiază, din bugetul de stat, de o indemnizatțe lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut.
Beneficiarii
De aceste măsuri vor beneficia următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare și servicii anexe – diviziunea 01;
b) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor – grupa 823;
c) publicitate – grupa 731;
d) alte activități recreative și distractive – grupa 932”, se arată în expunerea de motive.
ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL EDITORULUI DE PE www.luba.ro. https://luba.ro/banii-primiti-de-salariati-in-situatii-de-criza-procentul-prevazut-in-proiectul-de-lege-parlamentul-decide-document/