Alimentele alcaline: cum să le alegem!
Numeroase ghiduri subliniază că o dietă care menține echilibrul acido-bazic în organism poate îmbunătăți sănătatea. Cum funcționează, ce sunt alimentele alcaline și ce avantaje aduce dieta alcalină.
Ce înseamnă nutriție alcalină?
Tot ceea ce mâncăm are un efect bazic, acid sau neutru asupra metabolismului nostru. Prin alimentația alcalină, alimentele nu sunt, așadar, judecate în funcție de faptul că constau în principal din carbohidrați, grăsimi sau proteine, ci, mai degrabă, în funcție de faptul că formează mai multe baze sau mai mulți acizi în organism. Totul a început în Suedia: La începutul secolului al XX-lea, chimistul suedez Carl Gustav Ragnar Berg a studiat modul în care compoziția alimentelor de bază, acide sau neutre, din dietă, afectează organismul. După lungi cercetări, el a ajuns la concluzia că nutrienții pot fi utilizați optim numai dacă predomină alcalinul. Prin urmare, recomandarea lui: Mănâncă de cinci ori mai multe alimente alcaline decât mâncăruri acide! Unele studii privind nutriția alcalină din ultimii ani sunt de acord cu Berg: o dietă cu o încărcătură scăzută de acid, poate acționa ca un stimulent puternic pentru sănătate!
Ce sunt alimentele acide sau alcaline?
Împărțirea în alimente acide și bazice se bazează pe faptul că, fie acizi, fie baze, acestea sunt produse în timpul procesului biochimic de metabolism. Acizii sunt compuși chimici care conțin hidrogen, iar bazele sunt omologii lor. Orice aliment bogat în minerale alcaline (potasiu, magneziu, sodiu și calciu) și sărac în proteine, este alcalin. În linii mari, acestea sun fructe, legume, ierburi și semințe.
Ce efecte au alimentele acide
Mai presus de toate, alimentele acide au un conținut ridicat de proteine, ceea ce crește formarea de acid în metabolism. Acestea sunt în principal carne, produse lactate și de patiserie. Dacă mănânci prea multă mâncare care formează acid, rezultatul este un stomac prea acid și vei observa, de obicei, foarte repede: arsuri la stomac, regurgitare acidă sau chiar dureri de stomac, care vor apărea adesea. Cu toate acestea, formarea de acid nu are neapărat gust acru. Lămâile, de exemplu, se numără printre alimentele alcaline!
Dieta alcalină nu are dezavantaje!
Dieta alcalină în sine, nu are dezavantaje semnificative. Ca și în cazul oricărei alte diete, este important să se asigure un echilibru al nutrienților. Cu toate acestea, mai sunt încă multe cercetări de făcut în acest domeniu și mulți oameni de știință nu sunt de acord cu privire la cât de crucial este de fapt echilibrul acido-bazic pentru anumite boli. De exemplu, efectele pozitive asupra sănătății ale pulberilor bazice și ale curelor cu alimente alcaline nu au fost încă dovedite științific în studii independente pe oameni.
Numeroase ghiduri subliniază că o dietă care menține echilibrul acido-bazic în organism poate îmbunătăți sănătatea. Cum funcționează, ce sunt alimentele alcaline și ce avantaje aduce dieta alcalină.
Ce înseamnă nutriție alcalină?
Tot ceea ce mâncăm are un efect bazic, acid sau neutru asupra metabolismului nostru. Prin alimentația alcalină, alimentele nu sunt, așadar, judecate în funcție de faptul că constau în principal din carbohidrați, grăsimi sau proteine, ci, mai degrabă, în funcție de faptul că formează mai multe baze sau mai mulți acizi în organism. Totul a început în Suedia: La începutul secolului al XX-lea, chimistul suedez Carl Gustav Ragnar Berg a studiat modul în care compoziția alimentelor de bază, acide sau neutre, din dietă, afectează organismul. După lungi cercetări, el a ajuns la concluzia că nutrienții pot fi utilizați optim numai dacă predomină alcalinul. Prin urmare, recomandarea lui: Mănâncă de cinci ori mai multe alimente alcaline decât mâncăruri acide! Unele studii privind nutriția alcalină din ultimii ani sunt de acord cu Berg: o dietă cu o încărcătură scăzută de acid, poate acționa ca un stimulent puternic pentru sănătate!
Beneficiile dietei alcaline
Pentru un metabolism funcțional în organism, valoarea pH-ului din sânge trebuie să fie între 7,35 și 7,44, ceea ce este un interval ușor alcalin. Cu toate acestea, dieta are un efect redus asupra acidității sângelui. Pentru că plămânii, rinichii și nivelul de bicarbonat din sânge servesc ca un sistem-tampon, astfel încât valoarea pH-ului din organism să nu se modifice sau să se modifice cu greu, chiar dacă mâncăm multe alimente care formează acid. Cu toate acestea, oamenii de știință văd un avantaj în echilibrul acido-bazic – nu în ceea ce privește valorile sanguine, ci, de exemplu, în boli precum pietrele la rinichi, pentru sănătatea intestinală (se spune că o dietă alcalină are un efect pozitiv asupra microbiomului în intestinul gros) sau cu boli cardiovasculare.
Dacă organismul măsoară un exces de acizi, rinichii reacţionează ca prim pas prin excreţia acidă crescută în urină. Bazele sunt păstrate în organism de către rinichi, returnându-le din urină, în sânge. Ca oponenți chimici, acizii și bazele se neutralizează reciproc. Acizii sunt, de asemenea, excretați prin respirație. Mulți oameni de știință sunt de părere că o dietă foarte acidă poate avea un efect negativ asupra organismului, pe termen lung. Rinichii sunt stresați de excreția de cantități mari de acid, de mai mult amoniac și, ca urmare, mai mult cortizol și, ca urmare, hormonul stresului este eliberat.
Niveluri crescute de cortizol
Potrivit cercetărilor, acestea pot, la rândul lor, să favorizeze boli precum osteoporoza, hipertensiunea arterială sau ulcerul gastric. O dietă predominant alcalină ar trebui să mențină echilibrul acido-bazic în organism stabil sau să-l restabiliți, dacă sunteți fundamental „acidulați”. Mulți profesioniști din domeniul medical sunt convinși că o dietă sănătoasă, cu multe fructe, legume proaspete și suficient lichid, poate contribui foarte mult la acest echilibru sănătos. Mișcarea în aer curat, care stimulează circulația, sprijină și organismul în sarcina sa de a elimina acizii din țesut.
Formula de bază a unei nutriții alcaline
Formula adepților nutriției alcaline este: 80% din alimentele pe care le consumăm, ar trebui să fie alcaline. În acest fel, organismul se poate proteja împotriva declanșatorilor inflamațiilor, poate menține o floră intestinală bună, poate regla sistemul hormonal și poate ușura organele. Nutriția alcalină este exclusiv pe bază de plante, în principal, cu legume și fructe. Deci, este perfectă pentru vegetarieni! Ea conține puține cereale și, prin urmare, este posibilă fără restricții, chiar și cu multe intoleranțe.
Oamenii sănătoși, fără afecțiuni preexistente specifice -nu trebuie să-și facă griji cu privire la supraacidificarea (acidoza) din dieta lor. Potrivit lui Martin Smollich de la Institutul de Medicină Nutrițională de la Spitalul Universitar Schleswig-Holstein din Lübeck, hiperaciditatea latentă (o ușoară schimbare a valorii pH-ului sângelui în intervalul normal) este greu de detectat, așa cum a explicat într-un interviu pentru zeit.de, din 2021. Organismul ar compensa imediat excesul de acid. În schimb, hiperaciditatea latentă nu poate fi infirmată doar pentru că nu poate fi măsurată! La rândul lor, companiile care vând pulberi de bază ar profita de acest lucru. Foarte puțini oameni ar suferi de acidoză reală, explică cercetătorul în metabolism Stefan Kabisch, de la Charité Berlin, pentru „Zeit”. Acesta este de obicei un semn al unei boli grave, care trebuie tratată într-o unitate de terapie intensivă. Ambii experți sunt fundamental pozitivi în ceea ce privește nutriția alcalină: Cu toate acestea, ei atribuie efectele benefice asupra sănătății, mai puțin bazelor formate: Alimentele alcaline precum legumele sau fructele sunt pur și simplu mai sănătoase în principiu, deoarece sunt bogate în fibre, minerale și vitamine.
Ce alimente sunt formatoare de baze/formatoare de acizi?
Alimentele cu efect alcalin deosebit de puternic sunt morcovii, spanacul, țelina, salatele cu frunze verzi (de exemplu, rucola), fasolea, conopida, varza, mazărea, roșiile, castraveții, sfecla, fasolea și bananele. Cele mai multe tipuri de fructe au un efect alcalin slab, spre mediu. Uleiurile și grăsimile vegetale se numără printre alimentele neutre.
Fructe alcaline: ananas, mere, caise, banane, pere, clementine, curmale, căpșuni, smochine, afine, zmeură, cireșe, kiwi, mandarine, mango, pepene, portocale, papaya, piersici, prune, struguri, lămâi, fructe uscate, etc.
Legume alcaline: anghinare, vinete, salată verde, conopidă, fasole, broccoli, mazăre, varză Kale, castraveți, morcovi, cartofi, gulie, dovleac, varză roșie, sfeclă roșie, țelină, sparanghel, spanac, cartofi dulci, etc.
Cereale și semințe alcaline: spelta, secară, orz, porumb, bulgur, cușcuș, fulgi de ovăz, quinoa, amarant, hrișcă, linte, fasole, năut, mazăre, nuci, alune, semințe de susan, de in, de dovleac, de mac, de cânepă, etc.