Mușcăturile micilor insecte pot fi foarte periculoase!
De la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii iunie, cazurile de TBE (encefalită-n.n) din acest an au crescut de la 2 la 27! În anul precedent, au fost doar 15 cazuri, în aceeași perioadă, a raportat Renée Gallo-Daniel, președintele Asociației Producătorilor de Vaccinuri (ÖVIH), într-un interviu acordat agenției de presă APA.
Dacă apare o mușcătură de căpușă, e nevoie de vaccin!
În ultimii zece ani, a existat o tendință generală de creștere a numărului de cazuri de encefalită (TBE). În timp ce, în 2012, au fost 52 de cazuri, 2020 a fost un an record, cu 216 cazuri, din cauza pandemiei și a vacanțelor în zona de risc a Austriei. 128 de bolnavi de encefalită în anul precedent au însemnat și o cifră îngrijorătoare, peste media pe termen lung! Există și o zonă-tampon est-vest, practic, fără infecții, în Viena și Burgenland, dar și multe cazuri în zonele turistice de risc din Austria Superioară, Tirol, Salzburg și Stiria – a precizat dl Gallo-Daniel.
Encefalita – boală virală periculoasă!
„Peste jumătate din cazurile de encefalită apar la grupa de vârstă de persoane peste 50 de ani!”- arată secretarul general al Asociației Producătorilor de Vaccinuri – ÖVIH, Christoph Jandl. Acest lucru indică faptul că, inclusiv persoanele în vârstă, în ciuda a zece sau mai multe rapeluri ale vaccinului specific, „trebuie să se vaccineze în mod regulat”- a spus Gallo-Daniel. Adică, la fiecare trei în loc de cinci ani, de la vârsta de 60 de ani. Riscul de afectare a creierului și măduvei spinării crește odată cu vârsta, până la 86% din toate cazurile de encefalită, la persoanele de peste 75 de ani. Dar există și cazuri de îmbolnăvire și evoluții severe la copii- avertizează Jandl. Encefalita este o boală virală, care poate duce la inflamarea creierului, a meningelor și a sistemului nervos central. Însă doar circa 30% dintre persoanele infectate, se îmbolnăvesc efectiv. Simptomele pot dura de la câteva săptămâni până la câteva luni și, în cazuri severe, pot duce la paralizia brațelor, picioarelor sau a nervilor faciali și leziuni permanente. Boala este fatală la aproximativ 1% dintre cei afectați.
Vaccinarea împotriva encefalitei
Virusul TBE se află în saliva căpușei și poate fi transmis imediat când aceasta mușcă. Prin urmare, îndepărtarea rapidă a animalului nu protejează împotriva TBE, ci împotriva bolii Lyme, care este mai frecvent transmisă de căpușe. Este nevoie de câteva ore pentru ca bacteriile care provoacă inflamația – așa-numita Borrelia – să ajungă în sângele gazdei, după o înțepătură. După simptomele gripei, este posibilă o erupție cutanată la locul injectării și, de asemenea, un atac asupra sistemului nervos central. Boala poate fi tratată cu antibiotice și, de obicei, se vindecă fără consecințe, dacă terapia este administrată în timp util. Nu există încă vaccin împotriva bolii Lyme, dar un vaccin este dezvoltat în prezent de producătorul local de vaccinuri Valneva. Vaccinarea protejează doar împotriva encefalitei transmise de căpușe – la persoanele vaccinate, conform schemei recomandate, la 95%, până la 99%. „Nu există aproape nicio vaccinare care să fie la fel de eficientă ca vaccinarea TBE!”- a subliniat Gallo-Daniel. În cazul imunizării de bază, rata de vaccinare în Austria este de peste 80%, a spus președintele ÖVIH. Dacă, în cazul mușcăturii de căpușă, imunizarea de bază nu a fost încă finalizată sau a fost administrat un rapel cu prea mult timp în urmă, o vaccinare ulterioară în timp util poate avea, de asemenea, efect împotriva TBE. În cazul unei mușcături de până la 14 zile după prima doză, de exemplu, conform planului de vaccinare din Austria, a doua doză trebuie administrată la patru săptămâni după infestarea cu căpușe, iar în cazul mușcăturii, din a 15-a zi după prima vaccinare sau chiar imediat. Dacă au fost deja primite două sau mai multe doze, următoarea vaccinare după o mușcătură de căpușă trebuie administrată, dacă aceasta este scadentă sau întârziată, conform programului de vaccinare. În cazul persoanelor care nu au fost vaccinate deloc, vaccinarea TBE trebuie făcută prompt, după o mușcătură de căpușă, fiindcă, altfel, „e posibil să nu mai poată avea niciun efect!”- avertizează Gallo-Daniel.