By Declan Hayes
Visele României Mari, ale unei Românii Mari, sunt pentru leneși, nu pentru popoarele care încearcă să-și trăiască viața în pace lângă apele Donului, Nistrului și Dunării.
Pe măsură ce campania NATO în Ucraina continuă, spectrul României Mari, România Mare, bântuie încă o dată Transilvania, Bucovina, Basarabia, Banat, Crișana, Maramureș și, bineînțeles, Moldova, unde agenții NATO, alături de lacheii lor irlandezi, au fost deosebit de activi.
Dacă iredentiștii României vor obtine ce vor, atunci Ucraina va ceda nordul Bucovinei, iar Moldova va preda Basarabia și va trimite vorbitorii de limbă rusă spre est, spre Odesa, pe care Armata a 4-a a României a asediat-o în 1941, înainte de a-și croi drum cu prietenii din Wehrmacht într-un orășel de pe Volga, numit Stalingrad. Încurajată de Hitler, care avea nevoie să asigure câmpurile petroliere ale României, înaintarea Armatei a 4-a prin Transnistria a întâmpinat numai o rezistență simbolică, înainte de a asedia Odesa, în ceea ce poate fi descris doar ca o prăbușire totală.
Dacă istoria se repetă doar ca o farsă, ne întrebăm ce-i este rezervat acum României Mari, care are pretenții teritoriale asupra Moldovei, Ucrainei și Ungariei, toate având și propriile pretenții teritoriale la Moldova Mare/Ungaria/Ucraina. Dacă Ucraina este metrul nostru, ne putem aștepta ca România să sângereze din nou, în timp ce NATO continuă să o încurajeze să se alăture Ucrainei, pentru a-i mușca urmele Rusiei. România, pur și simplu, nu își poate permite această prostie, indusă de NATO. Pe măsură ce economia germană se poticnește și exporturile românești către Germania, cel mai mare partener comercial al României scad și, deși, în mare măsură autosuficientă în alimente și gaze, România nu are rezerve financiare pentru a se amesteca în continuare în mlaștina ucraineană a NATO.
Este mult mai bine să urmeze exemplul jocului de cărți al Ungariei și să vâslească în propria canoe, decât să continue să subvenționeze industriile de arme americane și germane. Dacă anglo-americanii și lacheii lor germani vor să se bată cu Rusia în Ucraina, România ar trebui să-i lase pe ei și să rămână departe de asta, deoarece a parcurs acel drum înainte fără un final bun.
Întrucât România Mare este una dintre victimele istoriei, vina este a Tratatului de la Versailles, care a distrus, în mod deliberat, pacea și liniștea Imperiului Austro-Ungar și nu a tuturor victimelor acelui tratat degradant.
România este un pământ bogat în resurse și, ca și Moldova din apropiere, bogat, din punct de vedere istoric, în lideri corupți. Dacă Moldova urmează să fuzioneze cu România într-o România Mare modernă, atunci lumea din acele regiuni și nu, ca în Ucraina, conducătorii lor corupți, să propună între ei și să semneze jurămintele de căsătorie; popoarele României şi Moldovei să fie căpitanii propriilor corăbii. Dacă, după cum este probabil, NATO încurajează România Mare să creeze în Transnistria același tip de probleme pentru forțele ruse staționate acolo, așa cum dorea Hitler ca Armata a 4-a a României să provoace sovieticilor la Odesa și Stalingrad, atunci românii ar fi bine să fie atenți, deoarece nu pot termina bine.
Dar românii nu trebuie să se întoarcă atât de departe. Trebuie doar să se uite peste gard în Ucraina, pentru a vedea cum s-au descurcat fanteziile intermarium ale Kievului în orașe precum Mariupol, unde cei mai fervenți adepți ai săi au fost alimentați în același fel de mașina de tocat carne, care a tocat anterior Armata a 4-a română la Odesa și Stalingrad.
Și, dacă urmează să fie nuntă, ne întrebăm, ca și în Galiția și Polonia, care va fi zestrea. Moldova este cea mai săracă țară din Europa; nu numai că este total dependentă de Rusia pentru toate nevoile sale energetice, ci are și inflația scăpată de sub control. Deși UE le aruncă liderilor corupți ai Moldovei câteva firimituri, aproximativ 600 milioane de euro, în angajamente goale, pentru a hrăni cei 500.000 ucraineni, 1200€ bucata, care s-au refugiat acolo, Moldova, cu sau fără aderarea la UE, va fi un coș de baschet pentru deceniile viitoare.
În cazul în care Forțele Armate Ruse vor continua spre Odesa și de acolo, către Transnistria, atunci, acele zone, care sunt în mare parte proruse, ar fi în pace și, cel mai probabil, ar prospera. Moldova, în schimb, își va păstra industria vinicolă, traficul de persoane, emigrația masivă și visele goale de salvare în UE.
Șoimul american de război Robert D Kaplan vede lucrurile altfel. Scriind în controversatul Washington Post al lui Jeff Bezos (stapânul Amazon), el ne spune cum NATO a transformat România într-un paradis modern, stricat doar de prezența rușilor în Transnistria, estul Ucrainei și chiar în Rusia însăși, care, după gustul lui Kaplan, este mult prea aproape de România. Kaplan este pur și simplu un caz în care prostul NATO nu știe că prostul NATO nu știe. Întrucât tacticile de teroare ale NATO nu au rezolvat niciodată nici o problemă, ele nu au nimic pozitiv să aducă Ucrainei, României și împrejurimilor, care au sfidat soluțiile celor mari și buni de peste un secol și care nu vor fi rezolvate de șoimii americani ambulanți de război, care lucrează pentru instituțiile media ale celui mai bogat oligarh din lume, încorporat în centrul nevralgic al NATO de la Washington. Soluția, ca întotdeauna, este în dialog, în cazul în care părțile Europei continentale în aceste dispute se așează și își rezolvă problemele în interesul lor și nu în interesul șoimilor de război anglo-americani, al oligarhilor lor sau al scribilor traficanți de război angajați de ei.
Visele României Mari sunt pentru leneși, nu pentru popoarele care încearcă să-și trăiască viața în liniște lângă apele Donului, Nistrului și Dunării libere de intrigile lui Kaplan, Bezos și a celorlalți intriganți egoiști ai Potomacului.
ARTICOL PRELUAT DE PE https://karensmithdotblog.wordpress.com/