Speculații fierbinți despre alegerile prezidențiale
Un vot pentru cea mai înaltă funcție din stat este programat pentru 9 octombrie. Președintele federal Alexander Van der Bellen este favoritul. FPÖ este singurul partid care a intrat deja în cursă. Experții analizează opțiunile.
Cui i se va permite, după 9 octombrie, să se mute în nobilul palat Hofburg, din centrul Vienei?! Se pare că „chiriașul” anterior va rămâne. Președintele Alexander Van der Bellen se bucură de cele mai bune cifre ale sondajelor și de sprijinul Verzilor, precum și din partea SPÖ și al NEOS. Prin urmare, partidele menționate nu își trimit proprii oameni în cursă.
Poziția ÖVP este „foarte problematică”
ÖVP face același lucru, dar nu face nici o recomandare. Ciudat, spune ideologul FPÖ, Andreas Mölzer: „Cu ÖVP (Partidul Popular, aflat la guvernare-n.n), acest lucru este extrem de problematic!”
Marea întrebare rămâne: cine candidează pentru albaștri (Partidul naționalist FPÖ-n.n) ?! Se pare însă că liderii formațiunii știu deja pe cine doresc să trimită în cursa pentru președinție!
Kickl concurează singur?!
Până la începutul lunii iulie, trebuie nominalizată persoana în care partidul are încredere! S-a zvonit că Brigitte Bierlein, fostul cancelar al guvernului interimar după Ibiza, ar fi fost nominalizată. Ea a declinat însă propunerea, deși, potrivit sondajelor, ar obține 20% din voturi, chiar și fără sprijinul partidului. Potrivit lui Mölzer, liderul FPÖ, Herbert Kickl însuși, ar putea ieși afectat, „dacă iese cu 15%, într-un partid cu un potențial de 25%!” Un alt fost candidat este Norbert Steger. Fostul vicerector a declarat pentru ziarul„Krone”: „Am fost întrebat de mai multe ori. Dar nu sunt un înlocuitor potrivit pentru împărat!… Mai degrabă, sunt pentru desființarea funcției!” – spune el.
Rămâne Susanne Fürst favorita pentru FPÖ?!
În aceste condiții, favorita albaștrilor rămâne Susanne Fürst. Mölzer crede că avocata în vârstă de 53 de ani și deputat în Parlament, ar fi o concurentă bună pentru Van der Bellen, în vârstă de 78 de ani. Potrivit informațiilor reporterilor „Krone”, ea mai trebuie însă convinsă. Dar nu e exclus și ca FPÖ să lase terenul liber „candidaților distracției” Gerald Grosz (ex-BZÖ) și Marco Pogo (Partidul Berii). Este puțin probabil, pentru că FPÖ a declarat deja că va avea un candidat, spune Andreas Mölzer. Dar, cu petrecerea, nu se știe niciodată! Sondajele îi certifică pe cei doi potențiali candidați ai naționaliștilor cu până la 14%. Concluziile le trageți singuri.
Următoarele alegeri prezidențiale din Austria vor avea loc pe 9 octombrie 2022 . Această dată va fi stabilită miercuri, 29 iunie, prin ordonanță a Guvernului, în acord cu Comitetul de conducere al Parlamentului. Următorul șef de stat al Austriei va depune jurământul pe 26 ianuarie 2023.
Candidații
Alexander Van der Bellen deține în prezent funcția de președinte federal austriac. Și va candida din nou, așa cum a anunțat pe 22 mai 2022. Fostul concurent al lui Van der Bellen, șeful FPÖ Norbert Hofer , nu ar mai rezista, dar FPÖ va nominaliza cu siguranță un candidat adversar pentru Van der Bellen. Există speculații că parlamentara Susanne Furst sau chiar liderul FPÖ, Herbert Kickl însuși, și-ar putea asuma candidatura, dar acesta a exclus în mod repetat acest lucru. Fostul politician BZÖ, Gerald Grosz, și-a anunțat și el candidatura, la fel ca liderul Partidului Berii, Marco Pogo. Ambii mai au nevoie de 6.000 de semnături.
Candidaturi anunțate:
- Alexander Van der Bellen
- Dominik Wlazny / Marco Pogo ( Bierpartei )
- Gerald Grosz (independent)
- Hubert Thurnhofer (independent)
- Rudolf Remigius Kleinschnitz (independent)
- Martin Wabl (independent)
- Thomas Schaurecker (independent)
- Robert Marshall (independent)
- Barbara Rieger (independent)
Cum poți ajunge președinte în Austria!
Pentru a deveni președinte în Austria, trebuie să fii eligibil pentru alegerea în Parlament și trebuie să fi împlinit vârsta de 35 de ani în ziua alegerilor și să fii în posesia cetățeniei austriece . În calitate de candidat, nu trebuie să fi fost condamnat de o instanță națională la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de șase luni.
Pentru a fi pe buletinul de vot în calitate de candidat, o propunere electoralătrebuie mai întâi depusă la Autoritatea Electorală Federală, între termenul limită și a 37-a zi înainte de ziua alegerilor. În plus, trebuie depusă concomitent o confirmare din partea comunității de domiciliu a candidatului și a comunității de origine a deputatului, din care să rezulte că au drept de vot. Depunerea acestei candidaturi costă 3.600 de euro .
Pentru ca propunerea electorală să fie valabilă din punct de vedere juridic , sunt necesare cel puţin 6.000 de declaraţii de susținere.
Realegerea este permisă o singură dată , așa că un președinte poate servi două mandate. Practic, toată lumea a profitat de această oportunitate. Doar Kurt Waldheim nu a mai candidat pentru a fi reales, în 1992.
Cum funcționează alegerile prezidențiale în Austria?
La fiecare șase ani, Austria alege un nou președinte federal. Pentru a deveni președinte federal austriac, este necesar să obții o majoritate absolută , adică mai mult de jumătate din voturile valabile. Dacă niciunul dintre solicitanți nu reușește acest lucru, un al doilea scrutin, cunoscut și sub denumirea de „listă scurtă” sau „alegeri de scrutin” , are loc la patru săptămâni după primele alegeri. Dacă la primul tur de scrutin s-au prezentat mai mulți candidați, doar cei doi candidați cu cele mai multe voturi participă la al doilea posibil tur.
Odată ales un președinte, mandatul începe cu depunerea jurământului și durează șase ani. Din punct de vedere organizatoric, alegerile prezidențiale sunt similare cu alegerile pentru consiliul național. Votul este posibil la secția de votare sau prin vot prin corespondență , precum și pentru cei care sunt ținuți la pat în fața unei urne de vot volante . La fel, secțiile de votare trebuie să se închidă la ora 17. Toate persoanele cu cetăţenie austriacă care împlinesc 16 ani cel târziu în ziua alegerilor au voie să voteze.
Remember 2016!
Alegerile prezidențiale 2016
Câștigătorul alegerilor: Alexander Van der Bellen, cu 53,79%
Candidați: Alexander Van der Bellen, Norbert Hofer, Irmgard Griss, Ruolf Hundstorfer, Andreas Khol, Richard Lugner.
Au fost alegeri obositoare, care l -au promovat în cele din urmă pe Alexander Van der Bellen la funcția de președinte federal, cu 53,8 la sută. Alegerile pentru ocupantul fotoliului de la Palatul Hofburg din 2016 au durat aproape șapte luni și jumătate de la primul până la ultimul scrutin, ceea ce a făcut din ele cele mai lungi alegeri. Dar nu doar durata a fost extraordinară; pentru că niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută la primul tur de scrutin, a fost nevoie de un al doilea scrutin, care a fost, apoi, anulat de Curtea Constituțională și amânat din nou.
La mai bine de un an de la anunțarea candidaturii sale, Alexander Van der Bellen a depus jurământul, ca al optulea președinte ales.
Mandatul șefului statului a fost amânat din cauza repetării necesare a turului doi al scrutinului. Van der Bellen nu a depus jurământul pe 8 iulie 2016, ci doar pe 26 ianuarie 2017. Între timp președinții Camerelor Parlamentului au îndeplinit sarcinile prezidențiale. De aceea, alegerile prezidențiale nu mai au loc în primăvară, așa cum se întâmplă de obicei. Au existat 13 mandate (inclusiv primul al lui Alexander Van der Bellen, care se încheie la 26 ianuarie 2023), de la introducerea alegerilor directe, în 1951. Opt președinți federali (inclusiv Van der Bellen) i-au servit. Cinci dintre ei au concurat și a doua oară, toate candidaturile fiind încununate cu succes pentru al doilea mandat.