sâmbătă, octombrie 1, 2022

O finală Geoană-Kovesi în cursa prezidențială?!

Must Read

Se ascut cuțitele pentru campania pentru fotoliul de la Cotroceni

Candidatul PNL e un cal mort, ceilalți concurenți sunt cotați doar ca alergători de decor

Bătălia pentru fotoliul de la Cotroceni a început deja, dacă ar fi să ne luăm după zvonurile și știrile tot mai insistente, care o dau pe Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA și actuala ocupantă a fotoliului de procuror șef european, fie câștigătoare a cursei prezidențiale, fie, măcar, finalistă.

Vor fi primele alegeri ce vor avea loc în același an cu cele parlamentare și locale după 2008 și cu cele europarlamentare, după 2014, fiind prima dată când toate cele 4 alegeri se desfășoară în același an. De aceea, adjudecarea fotoliului prezidențial are o importanță mult mai mare și o semnificație aparte. Alegerile prezidențiale anticipate se declanșează, conform Constituției, atunci când președintele în exercițiu nu își duce mandatul până la capăt, ori acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: demisie, acuzația de trădare a Parlamentului, referendumul de demitere declanșat tot de Parlament, incompatibilitate cu alte funcții sau deces.

Rocada Johannis-Geoană

În urma articolelor de presă apărute în România și în plan internațional în 2021, Klaus Iohannis se află pe lista scurtă a potențialilor viitori secretari generali ai NATO. În cazul în care Klaus Iohannis este propus la șefia NATO, acesta va trebui să demisioneze din funcția de președinte al României, pentru a prelua noua funcție oferită, acesta fiind un caz de incompatibilitate. Acest lucru este posibil să se întâmple până la data de 1 septembrie 2022, alegerile putând să fie organizate, în mod anticipat, perioada în noiembrie-decembrie a.c.

O mișcare care ar putea da peste cap toate calculele analiștilor este plecarea anticipată a lui Klaus Iohannis, din poziția de președinte al României. Oricât ar părea de hazardată, o asemenea mutare este, în realitate, previzibilă. În cele din urmă, chiar și Klaus Iohannis a comentat marți, 6 iulie, acest scenariu. Semn că-l ia în serios. Iohannis șef la NATO și Mircea Geoană președinte. Iar Laura Codruța Kovesi, atât de gonflată de presa controlată de serviciile secrete, ar rămâne cu ochii în soare! Mandatul lui Jens Stoltenberg se apropie de final. La 30 septembrie 2023, acesta va trebui să predea cheile NATO. Iar Klaus Iohannis este unul din principalii favoriți al marilor puteri NATO pentru a accesa această poziție. Pentru prima dată, acest scenariu a fost avansat anul trecut, de agenția DPA. El a fost comentat pe larg de presa română, dar, până în urmă cu câteva zile, Johannis nu și-a exprimat poziția în legătură cu acest subiect. Să vedem ce se întâmplă, din această pespectivă, în 2024, an în care, pentru prima dată, ar trebui să avem simultan alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Primul efect, care va da este cap multe calcule făcute astăzi, este că nu vom mai avea patru runde de alegeri, ci doar trei. Cel care va fi președinte la acea dată, va fi în măsură să facă jocurile și pentru celelalte alegeri. Simultan cu numirea lui Klaus Iohannis ca secretar general NATO, cel care deține a doua funcție în această organizație, se va întoarce la București. Pe cai mari. Mircea Geoană este primul secretar general adjunct NATO, care a deținut această funcție mai mult de un mandat. După un stagiu îndelungat ca ambasador al României în Statele Unite, după ce a deținut și poziția de ministru de Externe al României și cea de președinte PSD, după ce l-a înfruntat într-o competiție extrem de strânsă pe Traian Băsescu, Mircea Geoană deține toate atuurile pentru a fi readoptat de către PSD și propulsat în cursa spre Cotroceni.

Alegeri anticipate cu rezultat anticipat?!

Este important să reținem că Geoană este unul dintre cei mai de încredere oameni pe care Statele Unite îl pot înscăuna în poziția de președinte al României. Logic, el ar beneficia și de sprijinul celorlalte state NATO. Din această perspectivă, jocurile par ca și făcute. Dacă Iohannis ar urma să fie instalat în 30 septembrie 2023 la șefia NATO, atunci, el va demisiona din funcția de președinte. Președinția României va fi preluată inițial de un interimar. Conform Constituției, acesta trebuie să fie președintele Senatului. Vă  asigur că, la acea dată, Alina Gorghiu nu va mai fi șefa Senatului! De altfel, astăzi este doar interimară. Când va veni momentul, ea va fi înlocuită de Nicolae Ciucă, care, între timp, va ceda PSD poziția rotativă de premier. Disciplinat, acesta va executa fix ceea ce îi vor dicta licuricii mai mari și mai mici. În calitate de președinte interimar al țării, alături de liderul PSD; Ciucă va fi responsabil de organizarea alegerilor prezidențiale anticipate.

Vom avea deci, anticipate, pe care există multe argumente că le va câștiga Mircea Geoană. La acel moment, PSD va fi pe cai mari! Va dispune de fotoliul de premier, își va păstra cel mai mare scor electoral și va avea, după o lungă absență, un om la Cotroceni. Împreună cu Geoană, Marcel Ciolacu va manevra în așa fel lucrurile, încât cele trei runde de alegeri care se vor desfășura în 2024 să fie câștigate la scor de către PSD.

Dar să nu ne pripim și să vedem, așadar, cine ar putea fi candidații pentru cea mai înaltă funcție în stat, conform datelor de până acum!

Partidul Național Liberal (PNL)

Președintele în exercițiu, Klaus Johannis, nu mai este eligibil pentru încă un mandat, prin urmare, partidul trebuie să găsească alt candidat. Fostul premier și lider al partidului, Ludovic Orban. a declarat la Tecuci, pe 22 mai 2021, că „nu exclude” o candidatură în 2024. Fostul premier Florin Cîțu a declarat la Piatra Neamț, la 25 iunie 2021, că „în prezent nu are în vedere” o candidatură la președinție. Mai mult, colegii lideri ai partidului național liberal iau în considerare să-l propună pe președintele Johannis ca prim-ministru, după ce mandatul său de președinte se încheie în 2024. Actualul premier și președinte al PNL, Nicolae Ciucă, ar putea candida la funcția de președinte al României din partea PNL. Însă surse demne de încredere din tabăra liberală îl dau ca și candidat sigur pe fostul lider al partidului, Crin Antonescu. Cum PNL este într-un picaj abrupt în ochii electoratului, unele sondaje neoficiale plasând partidul fondat de Brătieni chiar sub 10% la viitoarele alegeri parlamentare, orice candidat ar propune liberalii, este un potențial cal mort.

Partidul Social Democrat (PSD)

Într-o dezbatere la televiziune, pe 24 aprile 2021, liderul partidului, Marcel Ciolacu, a declarat că „este foarte probabil” ca președintele partidului (el însuși-n.n)) să nu candideze la funcția de președinte în 2024 Întrebat despre luarea în considerare a unei candidaturi la președinție, deputatul Alexandru Rafila a răspuns vag, în 4 iulie 2021 că „nu spune niciodată niciodată”, dar a subliniat că candidatura la președinție „cu siguranță nu este scopul meu”. Într-un alt talk-show televizat, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a declarat că partidul „merge la câștig” la toate alegerile programate în 2024 (alegeri legislative, alegeri locale, alegeri pentru Parlamentul European și alegeri prezidențiale) și el ”nu a exclus „că Mircea Geoană ar putea fi, din nou, candidatul la președinție al partidului. Geoană a candidat la președinție în 2009, dar a pierdut la limită în al doilea tur de scrutin în fața lui Traian Băsescu, care a fost reales pentru un al doilea și ultim mandat. Deocamdată, numele cel mai des vehiculat la prezidențiale pentru PSD este al lui Alexandru Rafila, Ciolacu neavând carisma și alte aptitudini necesare pentru o campanie de asemenea anvergură.

Cu sau fără sprijinul PSD, Mircea Geoană se gândește să candideze la următoarele alegeri prezidențiale din 2024, informează surse apropiate de acesta. În acest sens, ar urma ca în perioada următoare să fie lansată o platformă  – „Proiectul România 2030″ -, sub forma unui proiect de țară. Platformaar urma să fie fără orientare politică. Ea ar urma să reunească personalități din România, dar și din străinătate. După mai multe dezbateri, ar urma să se contureze și un proiect electoral pentru Mircea Geoană. Platforma lui Geoană ar urma să fie lansată de mai mulți apropiați ai acestuia. Mandatul său de la NATO, în funcția de secretar general adjunct, urmează să se încheie în 2023.

Alianța pentru Unirea Românilor – AUR

Partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu, care a intrat spectaculos în arena politică, este acum în scădere și șansele sale electorale sunt cotate între 15 și 20%. Cât despre potențialul candidat la Președinție, lucrurile nu sunt prea clare. Simion a declarat că el nu va candida. Marea speranță a susținătorilor AUR s-a veștejit, odată cu refuzul lui Ioan Aurel Pop, rectorul Universității UBB Cluj, de a candida din partea naționaliștilor aurii. În aceste condiții, în care Simion nu intră în cursă și nici altă personalitate de anvergură cu credibilitate nu acceptă candidatura la prezidențiale, candidatul AUR ar obține sub 10% din voturi, mult mai puțin ca formațiunea.

Uniunea Salvați România (USR)

Fostul viceprim-ministru al României, Dan Barna, a anunțat, la 10 februarie 2021, că va candida din nou pentru Președinția României în 2024. Fostul candidat prezidențial USR din 2019 a mai declarat, în mai multe interviuri din aprilie 2021, în ceea ce privește candidatura sa, că aceasta „nu este exclusă” și că este un „scenariu real”. De asemenea, fostul președintele al partidului, Dacian Cioloș, a declarat într-un interviu, pe 18 februarie 2021, că are în vedere să candideze în 2024, la prezidențiale. La 1 octombrie 2021, Cioloș a declarat că obiectivul său este să câștige alegerile prezidențiale din 2024, susținând că este dispus să candideze și el. Dar pe 7 februarie 2022,  el a demisionat din funcția de președinte al USR, așadar, cel mai probabil, nu va mai candida la președinție în 2024 sau nu va mai avea prima șansă de a deveni candidat prezidențial din partea USR.

Ipoteza de lucru LCK

#Rezistenții și progresiștii care o tot iau în calcul pe Laura Codruța Kovesi, vezi Doamne, susținută de făcătura numită Curaj, a lui Dacian Cioloș, vor avea tot timpul să aștepte ajutorul lui Macron, mult prea ocupat de propriile probleme și de cele ce amenință să transforme Europa într-un cazan sub presiune. Când Mirel Palada a anunțat-o câștigătoare pe Kovesi în orice scheme ale competiției dintre prezidențiabilii români, eu, personal, am izbucnit în râs. Nu doar corupții se tem de revenirea Laurei Codruța Kovesi în prim planul politicii românești, ci întreaga societate normală la cap! Doar inepții o văd ca pe o salvatoare a patriei, ea nefiind, în fond, decât o sculă a sistemului globalist, impusă pentru înrobirea unui popor, care, din nefericire, a avut o prea scurtă libertate. Ați văzut- pe Kovesi, căutând printre marii corupți din Europa Occidentală? O anchetează cumva pe Ursula van der Leyen pentru miliardele date pe vaccinuri?! Nici o șansă! O dorește Franța pe Laura Codruța Kovesi la vârful statului român? Are Franța, prin influența ei în plan internațional și în plan național, capacitatea de a o impune? După ce Macron a pierdut alegerile parlamentare, puterea lui de a influența decizii majore în plan național și internațional a scăzut semnificativ. E ridicol să presupunem că, în 2024, Macron, care se va confrunta cu multiple provocări interne la acea dată și cărora cu greu le va face față, va fi dispus să-și risipească energia pentru a o aduce pe Laura Codruța Kovesi în fruntea statului român. O asemenea operațiune presupune un efort uriaș al serviciilor franceze de informații, precum și o campanie internațională de lobby. De ce ar face Franța așa ceva?! Care ar fi câștigul francezilor?! Ce garanții are Macron că demersul lui ar putea fi încununat de succes? Dacă Laura Codruța Kovesi ar ajunge președintele României pe mâna statului francez, atunci, din capul locului, o serie întreagă de evenimente politice care vor avea loc în România, ca să nu mai vorbim despre acordurile economice pe care statul nostru le va încheia cu companii franceze, vor fi suspectate. Republica Franceză își va pierde orice urmă de credibilitate în ochii românilor! Să vedem ce alte condiții mai trebuie să întrunească Laura Codruța Kovesi, pentru a fi susținută până la capăt de președintele Franței. În primul rând, ea trebuie să părăsească funcția de șefă a Parchetului European și să obțină garanții că, în eventualitatea în care pierde cursa prezidențială, se poate întoarce de unde a plecat. Aceste garanții nu țin însă doar de Franța! Parisul ar trebui să convingă alte țări europene să o reinstaleze la șefia EPPO pe Laura Codruța Kovesi. Și acest demers este extrem de complicat. Chiar dacă cetățenii României sunt descurajați și nu mai au prea mare încredere că voturile lor sunt corect numărate, totuși, o parte a populației se va prezenta la urne. Absenteismul nu va fi atât de mare, încât să permită orice fel de manevre la numărarea voturilor. Deci, ar fi necesară existența unui bazin electoral, dispus să susțină o persoană cum este Kovesi, pentru o candidatură de succes la Președinție. Aceste electorat este exclus să vină din partea PSD- partidul care, în 2024, va avea cel mai mare bazin electoral. Nici liberalii nu se arată pregătiți să susțină un candidat din afara PNL. În ceea ce privește AUR, este cu desăvârșire exclusă o asemenea ipoteză. Se vorbește însă din ce în ce mai frecvent de USR. Numai că nici aici lucrurile nu sunt deloc clare. În primul rând, nu se știe dacă în 2024 USR va mai rezista peste un prag de 5% în urma unei competiții electorale. Și mă rog frumos care parte din acest USR, care devine un partid din ce în ce mai mic, ar susține-o la președinție pe Laura Codruța Kovesi? Și cam ce procent i-ar putea aduce acesteia în primul tur de scurtin?

O altă condiție indispensabilă pentru desemnarea unui candidat este profilul acestuia. În ce măsură profilul Laurei Codruța Kovesi, modul în care este ea percepută de publicul larg, o califică pentru o competiție de o asemenea importanță? Să admitem prin absurd că cei mai mulți dintre români trăiesc cu convingerea că Laura Codruța Kovesi este o zeiță a luptei anticorupție. Și că, din această perspectivă, ea a acționat și este dispusă să acționeze în continuare în mod responsabil și eficient. Făcând acest raționament și judecând lucrurile prin reducere la absurd, vom afla de la orice sociolog din România faptul că, nici în prezent și nici în viitor, problema luptei împotriva corupției sau dacă vreți teama de corupție nu se află în fruntea agendei publice. Dimpotrivă. Corupția a devenit o preocupare secundară. În funcție de cercetările de piață, de modul în care sunt puse întrebările, problema corupției ocupă abia locurile 5-8. Nefiind o prioritate, iar Laura Codruța Kovesi nefiind asociată cu altceva mai important din agenda de preocupări a cetățeanului, este greu, dacă nu care cumva imposbil de presupus că un asemenea candidat ar primi voturile necesare, măcar în plan formal, pentru a se putea califica în cel de-al doilea tur al prezidențialelor.

Fără a mai continua în aceeași logică, ajung destul de ușor la concluzia că această temă este falsă. Generată aproape exclusiv de caniculă și de lipsa altor evenimente care să frământe opinia publică decât războiul din Ucraina, care băltește, pandemia Covid, care revine mai degrabă în retorica unor oameni politici decât în realitate, criza energetică și criza alimentară, care ne vlăguiesc.

.

Partidul Mișcarea Populară (PMP)

Cristian Diaconescu, fostul președinte ales al partidului, a fost desemnat să candideze la alegerile din 2024. Ulterior, după congresul PMP din februarie 2022, Eugen Tomac a redevenit președintele partidului. Diaconescu a fost exclus de noua conducere din PMP, acest lucru făcând ca statutul său de candidat oficial anterior garantat de partid, să fie retras. Oricum, orice candidat ar propune PMP, partid care, ca și USR, este văzut ca având mari probleme de a trece pragul electoral în 2024, nu ar obține, potrivit analiștilor, mai mult de 5% din voturi.

O informație-bombă, care nu poate fi, deocamdată, verificată, dă ca sigură înscrierea în cursa prezidențială a actualului director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig. Nu se știe care formațiune politică l-ar putea susține pe Hellvig în cursa spre Cotroceni, dar, cel mai probabil, el ar putea candida ca independent.

Miza alegerilor prezidențiale care urmează este uriașă. Românii de rând nu îi percep importanța și există pericolul, precum și în alte dăți, să se lase păcăliți de șarmul sau promisiunile unuia sau altuia din candidați. Un lucru e clar: oricine va veni în locul lui Johannis, nu va putea face prea mare lucru pentru a crește, măcar cu liniuță, bunăstarea românilor! Așa că, să nu ne mirăm dacă aceștia vor absenta din nou, masiv, de la urne sau dacă vor vota, la fel de masiv, un candidat-surpriză, doar ca să strice jocurile păpușarilor!

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This