KAREN SMITH
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, sosește pentru a doua zi a summit-ului liderilor Uniunii Europene, în timp ce liderii UE încearcă să cadă de acord asupra sancțiunilor petroliere rusești ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, la Bruxelles, Belgia, în mai 31, 2022. (Johanna Geron/Reuters)
By Patricia Adams și Lawrence Solomon
Patricia Adams este economistă și președinta Energy Probe Research Foundation și al Probe International, un think tank independent din Canada și din întreaga lume. Ea este editoarea serviciilor de știri pe internet Three Gorges Probe și Odious Debts Online și autoarea sau editoarea a numeroase cărți. Cărțile și articolele ei au fost traduse în chineză, spaniolă, bengaleză, japoneză și bahasa indoneziană. Ea poate fi contactată la patriciaadams@probeinternational.org.
Salvarea Ucrainei de Rusia a devenit mai importantă pentru liderii occidentali decât salvarea planetei de schimbările climatice, mai importantă decât împiedicarea populațiilor lor să nu înghețe în întuneric, mai importantă decât viabilitatea industriilor occidentale și mai importantă chiar și decât evitarea riscului unui război nuclear total între Occident și Rusia.
Un indiciu timpuriu al pierderii de către Occident a oricărei perspective în ceea ce privește Rusia – numiți-o Sindromul Tulburării ruse – a apărut în Statele Unite, după ce Donald Trump a fost ales președinte. O mare parte a publicului, inclusiv practic toți democrații și mass-media moștenită, au îmbrățișat o fantezie cunoscută sub numele de “ciocnirea rusă Russian colussion-n.n)”, potrivit căreia, Rusia a colaborat cu staff-ul de campanie al lui Trump, pentru a-l instala președinte.
Fantezia a persistat timp de trei ani, până în 2019, când Russia Collusion a fost confirmată a fi o farsă comisă de rivala lui Trump la președinția din 2016, Hillary Clinton.
Fostul secretar al Securității Interne, Jeh Johnson, depune mărturie în fața Comitetului pentru Inteligence (serviciile secrete-n.) al Camerei Reprezentanților, într-o audiere deschisă la Centrul de Vizitatori al Capitoliului SUA din Washington, pe 21 iunie 2017. Johnson a răspuns la întrebări despre interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 și răspunsul departamentului său la amenințare. (Chip Somodevilla/Getty Images)
La începutul acestui an, după ce Rusia a invadat Ucraina din cauza unei dispute teritoriale, sindromul tulburării ruse s-a accelerat. Un Occident înfuriat, a confiscat bunurile și serviciile rusești, fără să se gândească la consecințe, în principal, la cele care implică energie. Rusia reprezintă principala sursă de energie a Europei continentale și este principalul motiv pentru care europenii pot menține luminile aprinse.
Abia după ce europenii au decis să pedepsească Rusia și abia după ce Rusia a anunțat reducerea fluxurilor de gaze – temporar, se spune – pe conducta Nord Stream 1, care asigură 60% din necesar, europenii au înțeles că Rusia ar putea riposta în iarna care vine prin măsuri punitive, reduceri de energie, punând Europa la mila Rusiei.
În Germania, de exemplu, administrația cancelarului Olaf Scholz și-a făcut temele pentru a descoperi că, în toate scenariile, Germania nu avea rezervele necesare pentru a rezista în iarna care vine.
„Acesta a fost momentul plin de seriozitate”, a recunoscut Klaus Mueller, care conduce regulatorul rețelei de gaze din Germania.
„Dacă avem o iarnă foarte, foarte rece, dacă suntem neglijenți și mult prea generoși cu benzina, atunci nu va fi plăcut!”
Uniunea Europeană, aflată acum în panică, se luptă să achiziționeze combustibili fosili din orice sursă, într-o încercare disperată de a stoca energie înainte de iarnă. Germania se întoarce la cărbune, la fel ca Austria, Italia și Țările de Jos. Regatul Unit se îndreaptă, de asemenea, către cărbune și își inversează interdicția privind fracking-ul și producția petrolului din Marea Nordului. UE susține cea mai recentă exploatare din Marea Nordului de către Norvegia și este deschisă la noi contracte pentru angajamente pe termen lung de gaze naturale.
Statele Unite exportă cantități record de gaze, atât de multe încât Europa primește acum mai mult gaz natural lichefiat, la prețuri ridicate, de la tancurile americane, decât gazul natural ieftin de la conductele rusești. De când Rusia a invadat Ucraina, europenii au avansat în peste 20 de proiecte de import de gaze naturale lichefiate.
În această bătălie a combustibilor fosili, Occidentul a abandonat efectiv angajamentul său ferm de odinioară, de combatere a schimbărilor climatice, pe care liderii săi n-au obosit să le descrie drept o amenințare existențială pentru planetă. A dispărut angajamentul de zero emisii al Germaniei, de a elimina treptat centralele pe cărbune, până în 2030, angajamentul Regatului Unit de a înceta utilizarea cărbunelui în centralele electrice până în 2024 și hotărârea G-7 de a pune capăt „sprijinului public neîncetat, direct ,pentru combustibilul fosil internațional, al sectorului energetic, până la sfârșitul anului 2022.” În schimb, G-7, evidențiind hotărârea sa de a sprijini Ucraina, a susținut livrările sporite de gaze naturale lichefiate și a îndemnat țările producătoare de petrol să-și mărească producția.
Turbinele eoliene din apropierea unei centrale electrice pe cărbune sunt fotografiate lângă Hamm, vestul Germaniei, pe 8 iunie 2022. (INA FASSBENDER/AFP via Getty Images)
Pentru a pedepsi Rusia, europenii își impun cu bună știință pedepse mult mai severe. Germania se pregătește să-și pună populația în situație de urgență, îndemnând la raționalizarea energiei. Guvernul său răspunde reducând luminile stradale, stingând iluminarea clădirilor istorice și oprind apa fierbinte în săli de sport, muzee și clădiri guvernamentale. Complexele de locuințe limitează orele în care se pot face dușuri fierbinți și scad termostatele în ansamblurile cu încălzire centrală. Industriile plănuiesc să reducă consumul de gaz, să se izoleze de Europa sau să închidă complet operațiunile.
„Suspendarea completă a exporturilor rusești de gaze naturale ar costa Germania 12,7% din performanța economică, în a doua jumătate a anului 2022”, costând aproximativ 200 miliarde de dolari și afectând 5,6 milioane de locuri de muncă, a avertizat, luna trecută, Asociația Industriei din Bavaria.
Planul de urgență al Danemarcei implică oprirea încălzirii cu gaz în timpul verii, dușurile mai scurte, uscarea hainelor afară și suspendarea furnizării de gaz către industriile consumatoare de energie.
O pedeapsă mai mare este însă exprimată sub forma războiului nuclear. Regatul Unit, Franța și Statele Unite au reamintit Rusiei că dețin arme nucleare, ca răspuns la mementourile ruse că are cel mai mare arsenal nuclear dintre toate.
Surprinzător, înainte ca Occidentul să vină atât de uniform în apărarea Ucrainei, europenii aveau puțină considerație pentru Ucraina, văzută ca o cleptocrație, condusă de oligarhi corupți, cu cel mai vag indiciu al statului de drept. Această imagine a fost transformată peste noapte, odată cu invadarea Rusiei, deoarece Ucraina a devenit instantaneu favorita Occidentului, atât de demn încât să justifice distrugerea economiei, a mediului și, eventual, a Occidentului însuși. Aceasta este puterea Sindromului Rus al Tulburării!
ARTICOL PRELUAT DE PE https://karensmithdotblog.wordpress.com/