joi, octombrie 6, 2022

Planul de urgență al Austriei pentru criza gazelor are lipsuri!

Must Read

Guvernanții nu au învățat aproape nimic de la criza din 2009!

Industria ar fi cea mai afectată

Când aprovizionarea cu gaz  a Austriei a fost oprită, în 2009, improvizația a fost totul, nu exista un șablon. 13 ani mai târziu, Austria are acum un plan în cazul unui eșec total al livrărilor rusești, dar există încă destule omisiuni și probleme. Tensiunea și ritmul agitat se remarcă clar în aceste zile din cauza situației confuze de pe piața gazelor. Fie la Radetzkystrasse 2, din Viena, unde se află sediul Ministerului Protecției Climatice și Energiei, fie doar câteva străzi mai departe, la Ministerul Economiei, pe Stubenring din Viena, luminile stau aprinse ici și colo până târziu în noapte, de ceva timp. Adesea, experți financiari și oficiali ai Cancelariei Federale sunt prezenți la ședințe de informare, la fel ca și Autoritatea de Reglementare E-Control, ca și componentă operațională a Ministerului Energiei.

O criză previzibilă, rezultat al sancțiunilor împotriva Rusiei!

Sunt vremuri extraordinare. De când trupele ruse au invadat Ucraina, nimic nu mai este la fel. După ce Uniunea Europeană a găsit de cuviință să penalizeze Rusia cu mai multe pachete de sancțiuni economice, răspunsul nu s-a lăsat mult așteptat, deși era previzibil: rușii au început să furnizeze Europei din ce în ce mai puțin gaz! Problemă la care liderii UE, dezorientați și incompetenți, pur și simplu, nu au soluții! Din păcate, și Guvernul plus Parlamentul Austriac s-au raliat acestor sancțiuni contra Moscovei. Pe lângă faptul că acestea nu au afectat aproape deloc Rusia, ele s-u întors, ca un bumerang, asupra lor care le-au emis, provocând o inflație galopantă, creșteri de prețuri nemaivăzute și o criză energetică pe care, în perspectiva iernii ce se apropie, europenii de rând o așteaptă cu groază.

Prostia se plătește!

Politicieni de orice culoare, cu excepția Verzilor, dar și managerii OMV și alți mari cumpărători europeni de gaze au investit mult timp și cantități mari de vodcă în contracte de furnizare de gaze, presupus ieftine. Acum, același gaz este folosit de Guvernul rus ca mijloc de represalii pentru sancțiunile europene. Așa zișii analiști occidentali dezlănțuie atacuri furibunde la adresa Moscovei, uitând să pomenească de cele 6 valuri de sancțiuni, ineficiente și inutile, împotriva Rusiei. Probabil, acești inteligenți analiști ar fi așteptat ca rușii chiar să le mulțumească și să nu facă nimic?! Prostia se plătește!..

Toată lumea cere acum planuri pentru a ieși din impas. Unde se poate economisi gazul, de unde se pot găsi noi surse de aprovizionare cu gaz?! Și mai presus de toate: cine vor fi primii care vor avea de suferit, dacă Putin ordonă oprirea alimentării cu gaz, ca, răspuns la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și a livrărilor de arme către Ucraina?! Deja, mai mulți experți cred că acest lucru este, cel puțin teoretic, posibil, chiar dacă, doar temporar. Rusia testează solidaritatea europenilor.

„Guvernul nu are nici un plan!”- avertizează Camera de Comerț (WKO), de săptămâni întregi. „Dacă ea are un plan, atunci acesta este bine ascuns!” – este de părere Federația Industriașilor (IV). „Ea” înseamnă Leonore Gewessler, ministrul Partidului Verzilor, responsabil pentru protecția climei și energie.

40% din gaz este necesar pentru industrie!

Companiile industriale, în primul rând, marii producători, ar fi probabil cele mai afectate din Austria, dacă ar exista o oprire a livrărilor de gaz. Acestea pot fi regăsite în industria hârtiei, cea chimică, a oțelului, a construcțiilor și extracției de piatră, agricultură și industria alimentară. Industria consumă circa 40% din necesarul de gaz în Austria, 30% pentru generarea de electricitate și căldură în centralele electrice și 20% pentru locuințele private, cu o diferență mare între oraș și țară. În mediul rural, gazele nu joacă aproape niciun rol în gospodării, dar situația se schimbă în orașe precum Viena, Linz sau Graz. Nu a fost diferit nici acum 13 ani. Și totuși, există diferențe față de atunci! Când fluxul de gaz din Rusia s-a oprit pentru prima dată pe 7 ianuarie 2009 și stația de măsurare de la nodul de gaze Baumgarten, de la granița cu Austria de Jos și Slovacia a indicat zero timp de aproape trei săptămâni, a fost o situație complet nouă și amenințătoare – își amintește Walter Boltz, care era atunci la Autoritatea de Reglementare a Energiei, în fruntea managementului crizelor.

Viza lui pe partea politică a fost Reinhold Mitterlehner (ÖVP), care, în calitate de ministru al Economiei, era și responsabil pentru energie. „Nu ar fi putut fi o criză mai mare!”- își amintește MitterlehnerCu câteva luni în urmă, banca de investiții americană Lehman Brothers dăduse faliment, declanșând o criză financiară globală.

Suprapunere de crize

Chiar și acum, avem de-a face cu un număr mare de crize: Ucraina, gazele, corona, schimbarea climei. Pe atunci, în ianuarie 2009, criza gazelor a fost stăpânită cu multe improvizații, la temperaturi de circa minus nouă grade. În cadrul Consiliului de Conducere energetic, format din reprezentanți ai Guvernului, parteneri sociali și experți în gaze, au avut loc discuții aprinse cu privire la dacă ar trebui folosită o ordonanță de urgență pentru blocarea livrărilor pentru mai multe sectoare industriale. „Mâna era deja îndreptată spre buton!.. De asemenea, a fost mult mai puțină planificare decât acum!” – își amintește Boltz. Șeful OMV de atunci, Wolfgang Ruttenstorfer, a sfătuit imediat Guvernul să nu activeze managementul energiei. Argumentul lui a fost că se putea descurca cu rezervele naționale de gaze și se poate baza pe negocieri. Asta, precum și faptul că, din cauza crizei financiare și economice, marii consumatori precum Voest și Böhler-Uddeholm s-au confruntat cu scăderi puternice ale comenzilor și numeroase alte companii industriale au prelungit sărbătorile de Crăciun, au redus cererea de gaze și au atenuat problema. “În cele din urmă, trebuie să spunem că această criză a gazelor cu greu ar fi putut veni într-un moment mai bun! Blocajul a fost cu greu observat de sărbători și nu a fost nici o panică!” – povestește Mitterlehner despre săptămânile agitate din ianuarie 2009.

Guvernanții au învățat prea puțin din criza din 2009!

Când conducta cu gaz a fost umplută din nou, rutina a revenit. Nu s-au tras concluzii din dependența puternică de Rusia, dimpotrivă! Cantitățile furnizate de Gazprom au fost chiar majorate. Până la urmă, în lunile și anii care au urmat, s-a lucrat pentru inversarea direcției fluxului de gaz, astfel încât, în ​​caz de urgență, să fie posibilă și o alimentare, de exemplu din Europa de Vest. Și au fost întocmite planuri cu privire la ce trebuie făcut în caz de urgență. De exemplu, Legea privind controlul energiei, prevede trei proceduri în cazul apariției unei situații critice în furnizarea de gaze:

  • Nivelul de avertizare timpurie : A fost emis pe 30 martie, ca răspuns la anunțul Moscovei că livrările de gaze vor fi acceptate doar în ruble. OMV continuă să plătească în euro, cu respectarea sancțiunilor, dar banii sunt convertiți în ruble pe un al doilea cont. De când a fost declarat nivelul de avertizare timpurie, în Ministerul Energiei a fost instalată o echipă de criză, care este, în primul rând, responsabilă pentru fluxul ordonat și rapid de informații despre alimentarea existentă cu gaze. E-Control colectează date de la companiile cu cel mai mare consum, pentru a înțelege cine și cât are nevoie de gaz și cine s-ar putea descurca fără unele cantități.
  • Nivelul de alertă : Este lansat atunci când există restricții reale de aprovizionare și există riscul unei colaps al aprovizionării. Germania a făcut deja asta. Austria încă așteaptă, mai ales că gazul poate fi stocat și pentru iarnă, pe lângă necesarul zilnic, în ciuda cantităților reduse care vin în țară prin conducta Nord Stream 1 de la Marea Baltică. Germania vrea să folosească din ce în ce mai mult cărbunele, în locul gazului, în producția de electricitate. Spre deosebire de Austria, acest lucru este posibil doar dacă este declarat nivelul de alarmă.
  • Nivelul de urgență : Dacă ultimul nivel este activat după o întrerupere totală a alimentării cu gaz, statul preia și distribuie cantitățile rămase, în funcție de urgențe. Potrivit Biroului ministrului Gewessler, scopul principal al tuturor măsurilor este aprovizionarea cu gaze, cât mai mult timp posibil, a locuințelor și a infrastructurii critice, precum spitalele sau căminele de bătrâni. Această alertă de urgență nu s-a mai întâmplat până acum și, după părerea multor experți, nu ar trebui să se întâmple niciodată. De ce? Pentru că, atunci, haosul ar fi inevitabil.

Companiile din industrie – cele mai afectate!

De când s-a răspândit teama de oprire a gazului, aproape toți marii consumatori au făcut declarații la Ministerul Energiei și E-Control. În cel mai rău caz însă, oficialii ar trebui să ia decizii individuale, pe baza datelor primite, cu privire la cine primește gaz, cât și la ce oră și cine nu. Aceasta este ultima opțiune, deoarece va crește cu siguranță daunele economice – este de părere  expertul în energie Walter Boltz, care susține utilizarea instrumentelor bazate pe piață. Acesta include și modelul de licitație, introdus recent în joc de ministrul Gewessler, în care companiile ar putea tranzacționa gaze între ele.

Boltz: „O companie va spune: dacă am îndoieli, voi folosi mai puțin gaz și voi produce îngrășământul în fabrica mea din SUA și voi aduce produsul aici cu vaporul. Alte firme nu vor putea face asta și, prin urmare, vor plăti un pre mai mare. Dar asta este, cu siguranță, mai eficient decât o alocare de la stat!”

Abordarea este bună, dar vine târziu, se plânge Martin Graf. CEO-ul Energie Steiermark a fost în fruntea reglementării energetice, împreună cu Boltz, timp de câțiva ani. În plus, Guvernul nu a reușit să comande gaz de la alți furnizori în timp util și să rezolve capacitățile necesare de terminale și conducte. Ca și în Germania, companiile sunt cele mai afectate de lipsa securității în planificare și de neimplicarea în procesul decizional.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This