miercuri, septembrie 28, 2022

Mario Draghi poate băga în colaps zona euro!

Must Read

Bancherul globalist care a adus Italia într-o criză profundă și datorii de 2.500 miliarde de euro, nu are nici o soluție pentru a scoate țara din criză

În Italia sunt așteptate alegeri anticipate, dar prognoza privind situația țării e sumbră

Premierul italian Mario Draghi și-a prezentat joi demisia președintelui Sergio Mattarella, care i-a cerut să rămână în funcție ca interimar, a anunțat joi, 21 iulie, agenția Reuters. ”Premierul Mario Draghi și-a prezentat demisia sa și a guvernului său. Președintele Republicii a luat act de acest lucru. Guvernul rămâne în funcție pentru a gestiona afacerile curente”, a anunțat și Președinția italiană, într-un comunicat.

Salvatorul „Super Mario”, un papagal incompetent?!

Președintele Sergio Mattarella urmează să se întâlnească joi, 21 iulie, după-amiază, cu președinții celor două Camere ale Parlamentului, urmând, foarte probabil, să anunțe dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Acestea pot fi convocate cel mai devreme în septembrie. Fisurile din coaliția de guvernare din Italia s-au amplificat miercuri, 20 iulie, când 3 partide din coaliție de guvernare au refuzat să participe la votul de încredere din Senat. Premierul Draghi a rămas fără susţinerea Forza Italia (dreapta) a fostului premier Silvio Berlusconi, Liga (extremă dreapta) și a Mişcării 5 Stele (populişti) condusă de Matteo Salvini. „Este o lovitură puternică pentru capacitatea Italiei de a pune în aplicare politicile și reformele pe termen scurt!”- afirmă Lorenzo Codogno, șeful LC Macro Advisers, fost înalt oficial al Trezoreriei italiene. „Vor exista întârzieri și întreruperi cu alegerile anticipate și, cel mai probabil, nu va exista un buget până la sfârșitul anului”- opinează acesta. Mario Draghi, care a ajuns la conducerea Executivului în februarie 2021, cu obiectivul de a scoate Italia din crizele sanitară şi economică, dar a reușit doar să le agraveze, şi-a mai prezentat inițial, pe 14 iulie, demisia, preşedintelui Mattarella, care, inițial, a refuzat-o. Cotidianul La Repubblica scrie că Draghi l-a asigurat pe peședinte că va menține interimatul până la alegerile parlamentare anticipate, care se estimează a avea loc la începutul lunii octombrie şi până la formarea viitorului Cabinet.

Ce a declanșat criza italiană!

Demisia survine după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), aliații cheie ai coaliției sale, au boicotat un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale. La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere, însă doar asupra unei rezoluții care să asigure continuitatea guvernului, refuzând remanierea. Astfel, tehnocratul obţinuse miercuri seara votul de încredere în Senat, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele, a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi. Reprezentanții celor trei formațiuni au refuzat să se prezinte la ședința în care se cerea votul de încredere pentru Draghi, astfel că aceasta a rămas fără obiect.

Crize peste crize în Europa

Din acest moment putem, spune că urmează o nouă perioadă de incertitudine pentru Italia și Europa, într-un moment critic, marcat de criza energiei, secetă, incendii, inflaţie galopantă și războiul declanșat de Rusia. Și Italia nu e decât cea mai recentă țară care intră în criză. În Marea Britanie, Boris Johnson a fost forțat să demisioneze și acum lupta pentru putere între conservatori a rămas să fie tranșată între fostul ministru britanic al Finanţelor Rishi Sunak şi ministrul actual de Externe, Liz Truss. Numele viitorului premier şi lider al Partidului Conservator este aşteptat la 5 septembrie, până atunci interimatul fiind asigurat de Boris Johnson. Și în Franța, chiar dacă a fost reales, Emmanuel Macron n-a reușit să obțină o majoritate clară, prin care să controleze Legislativul și să-și impună programul prezidențial, premierul numit de Macron, Elisabeth Borne, fiind puternic contestată. Și în Germania, unde se anunță o iarnă greu de suportat, nemții încep să-l conteste tot mai mult pe Olaf Scholz. În plus, partidul său este zguduit de scandaluri. Recent, a fost dezvăluit faptul că, la o petrecere organizată de politicienii de top ai SPD, mai multor femei li s-a pus „drogul violului” în băutură.

Dacă pe de o parte avem război, pe de alta, avem criză politică. Bulgaria se pregătește și ea, probabil, de anticipate, la toamnă, după ce partidul premierului în exerciţiu Kiril Petkov, îndepărtat de la putere în iunie, printr-o moţiune de cenzură, nu a reuşit să formeze un nou guvern. Și în România, chiar dacă lucrurile par calme acum, să nu uităm că în 2023 ar trebui făcută rocada și funcția de premier să revină PSD. Cum se vor potența reciproc toate aceste crize și ce efecte vom ajunge noi să resimțim, rămâne de văzut.

Draghi a adus datoria Italiei la 2500 mliliarde de euro!

La zece ani după ce angajamentul lui Mario Draghi, că va face „orice este nevoie” pentru a salva moneda euro, Italia se află din nou în mijlocul unei crize a datoriilor. Dar premierul demisionar, fost șef al Băncii Centrale Europene, s-ar putea să nu mai reușească să o rezolve de această dată. Situația Italiei nu arată prea bine nici pe plan politic. Draghi și-a dat demisia, joi seara, 21 iulie, din funcția de prim-ministru, după ce guvernul pe care îl conducea, a pierdut sprijinul unuia dintre partenerii din coaliția de guvernare.

Agenția Reuters consemnează că, la fel ca în urmă cu un deceniu, investitorii se întreabă dacă unele țări din zona euro își pot continua să-și gestioneze datoriile publice, care au crescut în timpul pandemiei și devin din ce în ce mai costisitoare de refinanțat, în vreme ce Banca Central Europeană se pregătește să majoreze ratele dobânzilor.

Italia se află într-o situație particulară. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani ale acestei țări a crescut până la 3,5%, iar diferența față de randamentul obligațiunilor germane, de referință în Europa, a ajuns la 2,27 de puncte procentuale, fiind de două ori mai mare decât la începutul anului. Asta înseamnă că Italia este percepută ca o țară din ce în ce mai nesigură pentru investiții. „Lucrurile, pur și simplu, s-au înrăutățit”, a spus Dirk Schumacher, economist la Natixis, pentru Reuters. Potrivit site-ului spotmedia.ro, o eventuală prăbușire a economiei Italiei poate duce la prăbușire restul zonei euro, deoarece datoria acesteia, de 2,5 trilioane de euro, este de două ori mai mare decât cea a Spaniei, Portugaliei, Irlandei și Greciei la un loc, iar țara este prea mare, pentru a putea fi salvată printr-un program din partea instituțiilor financiare internaționale. În urmă cu zece ani, Draghi era președintele BCE, iar mesajul său de atunci, conform căruia BCE va face „tot ce este nevoie” pentru a salva moneda euro (care însemna, de fapt, cumpărarea obligațiunilor țărilor cu probleme) a rămas în istorie. Deci, Draghi e un papagal gobalist!Italia trebuie să-i convingă pe investitori că poate rezista crizei de una singură, ceea ce ar fi aproape imposibil de demonstrat!

Bancherul globalist a făcut doar joc de glezne și nu a reușit nici o performanță economică!

Mai mult, Italia a avut parte de două decenii în care economia a mers cu frâna de mână trasă, iar situația fiscală nu este cauza, ci consecința acestei slăbiciuni, a declarat Moritz Kraemer, economist șef la LBBW, pentru Reuters. Italia nu s-a confruntat cu bula imobiliară care a generat criza financiară din 2008, iar problemele sale bugetare nu au fost la fel de severe ca ale celorlalte patru țări care au trecut prin criza datoriilor acum mai bine de un deceniu –  Spania, Portugalia, Irlanda și Grecia. Deci, Roma nu a fost nevoită să apeleze la sprijin financiar din partea troicii formate din Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, situație pe care ar putea să o regrete acum. Asta, pentru că, sub presiunea creditorilor internaționali, Portugalia și-a rezolvat problemele bugetare, Spania și Irlanda și-au curățat sectorul bancar, iar Grecia a reformat sectorul pensiilor și piața muncii. Reformele au permis acestor țări să-și reia creșterea economică. „Pentru Spania, Portugalia și Grecia a fost foarte rentabil să aibă parte de asistență financiară internațională!”- a precizat Holger Schmieding, economist la Berenberg. Însă Italia nu a făcut suficient pentru a-și impulsiona creșterea economică, în ciuda unor modificări în sistemul de pensii, pe piața muncii și, sub conducerea lui Dragi, în sistemul de justiție. Însă soluțiile găsite de Draghi au fost ineficiente, iar țara plătește acum cea mai mare dobândă la împrumuturi, după Grecia, țară care a intrat de două ori în incapacitate de plată în ultimul deceniu și încă este plasată în categoria nerecomandată pentru investiții. De asemenea, retorica anti-euro persistentă din partea unor partide de dreapta, îi ține și pe investitori în șah.

Super Mario” a făcut praf Italia și poate atrage prăbușirea întregii zone euro!

Anterior, din postura de șef al BCE, Draghi a subliniat, în mod regulat, importanța reformelor fiscale și a altor reforme din partea guvernelor. Însă, în calitate de premier al Italiei, el a fost nevoit să-și petreacă o mare parte din timp ca mediator între partide cu opinii foarte diferite asupra politicii economice, ceea ce înseamnă că nu au fost rezolvate unele chestiuni controversate care țin de reforma fiscală și a pensiilor. Cu o coaliție de guvernare șubrezită și perspectiva organizării alegerilor generale cel mai târziu în primăvara lui 2023, șansele ca „Super Mario” să schimbe lucrurile sunt aproape nule. În prezent, PIB-ul Italiei pe cap de locuitor este mai mic decât în urmă cu 20 de ani, când era doar cu puțin sub cel al Franței și Germaniei. De asemenea, toate celelalte țări europene au crescut în această perioadă, cu excepția Greciei, care însă tot a performat mai bine decât Italia. În același timp, productivitatea Italiei, adică cât de mult produce economia într-o oră sau pentru un euro investit, a încetat să crească în anii 1990 – și de atunci se află pe o pantă descendentă.

În spate se ascund o serie întreagă de probleme, printre care îmbătrânirea rapidă a populației, forța de muncă slab calificată, birocrația, sistemul de justiție lent și disfuncțional, precum și subfinanțarea cronică din educație, infrastructură și noi tehnologii. Reuters arată că, într-adevăr multe țări din zona euro au unele dintre aceste probleme – dar niciuna nu le are pe toate.

Greșelile din anii 80 ajung Italia din urmă!

Unii economiști – inclusiv profesorul de la Chicago Booth School of Business, Luigi Zingales – spun că Italia a ratat, în esență, revoluția digitală și dau vina pe ceea ce ei numesc „boala antreprenorilor italieni”, care aleg să păstreze o afacere mică în familie, decât să o dezvolte, cu ajutorul investitorilor externi, mai arată Reuters. Prin aderarea la euro, Italia a pierdut și soluția rapidă de a-și putea devaloriza moneda – un truc care a ajutat industria italiană să prospere timp de decenii, ajutând exporturile sale.

„Am ales modelul de creștere greșit în anii 1980”, a spus Francesco Saraceno, profesor de economie la Universitatea Luiss din Roma și Sciences-Po din Paris, pentru sursa citată. „Pentru a răspunde globalizării, am încercat să concurăm cu piețele emergente prin reducerea costurilor, în loc să urmăm exemplul german, de a investi în producție de calitate superioară”, concluzionează acesta.

Latest News

Prăbușirea Pilonului II de pensii!

Sorin Roșca Stănescu Așa-numitul Pilon II de pensii e la pământ. Acolo s-au pierdut bani, nu glumă. O sumă colosală....

More Articles Like This