Moneda Uniunii Europene este cotată sub 1 dolar!
Leul a înregistrat cea mai slabă cotație din istorie!
40% dintre români se zbat în sărăcie cruntă
FMI avertizează că în țările sărace, precum România, există risc de foamete și tulburări sociale
Potrivit site-ului dcnews.ro, la scurt timp după publicarea unor date statistice care arată o creştere accelerată a inflaţiei în SUA în luna iunie, ceea ce deschidea calea unei politici monetare şi mai restrictive din partea Rezervei Federale americane, FED, moneda euro se tranzacţiona miercuri, 12 iulie, pentru 0,9998 de dolari, o premieră de la introducerea sa în circulaţie, potrivit Agerpres.
“Raţionalizarea gazelor naturale, aşteptata recesiune, sunt toate motive solide pentru a fi pesimist cu privire la euro!” – prezice Stuart Cole, economist la Equiti Capital în Londra. Potrivit economistului, aceşti factori vor îngreuna sarcina Băncii Centrale Europene de a majora costului creditului, ceea ce va adânci şi mai mult diferenţele de dobândă dintre SUA şi Europa.
Scurta istorie a monedei euro
De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari, în luna octombrie 2000. Chiar dacă are o istorie relativ scurtă, de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală, care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.
Deprecierea euro și consecințele ei
Deprecierea euro, care a pierdut 12% din valoare de la începutul anului, este o problemă serioasă pentru Banca Central-Europeană. Un euro mai slab face ca bunurile importate în Uniunea Europeană să devină mai scumpe, ceea ce alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6%, în luna iunie. Pe de altă parte, încercarea de a susţine cursul de schimb al euro cu dobânzi mai mari, ar putea agrava riscurile de recesiune.
Va reuși BCE să redreseze cursul euro?!
Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă să majoreze dobânda de referinţă la reuniunea din 21 iulie, aceasta fiind prima majorare a costului creditului în zona euro, decisă în ultimii 11 ani. Începând din luna martie şi până în prezent, FED a majorat costul creditului cu 150 de puncte de bază şi ar urma să adopte o nouă majorare, de 75 de puncte de bază, la reuniunea de la finele acestei luni.
FMI avertizează!
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că instituţia pe care o reprezintă îşi va revizui din nou, în jos, estimările privind creşterea economiei mondiale, din cauza unor factori precum războiul din Ucraina, restricţiile introduse în China şi inflaţia ridicată. Perspectivele pentru acest an şi anul următor vor fi revizuite în jos la finele acestei luni, când FMI va da publicităţii raportul World Economic Outlook Update, a anunțat miercuri, 13 iulie, şefa FMI, pe blogul personal.
Prognoză sumbră
Perspectiva rămâne extrem de incertă. Va fi un an 2022 dificil şi, posibil, un an 2023 şi mai dificil, cu un risc crescut de recesiune!”- estimează Georgieva.
Avertismentul lansat de FMI vine după ce, în luna aprilie, instituţia şi-a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, faţă de avansul de 4,4% preconizat înainte de războiul din Ucraina. În plus, avertismentul vine înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările G20, care va avea loc vineri şi sâmbătă în Bali, Indonezia. “Când G20 s-a reunit ultima dată, în aprilie, FMI tocmai îşi revizuise, în jos, previziunile de creşterea economiei mondiale, la 3,6% pentru acest an şi anul viitor, şi acum lansăm un avertisment că situaţia ar putea să se înrăutăţească, din cauza riscurilor potenţiale viitoare”- a scris Kristalina Georgieva în postarea sa.
Țările sărace – în risc de foamete!
Potrivit șefei FMI, inflaţia este în prezent mai mare decât se preconiza şi, în plus, s-a extins dincolo de preţurile la alimente şi energie. Kristalina Georgieva atrage atenţia că această inflaţie ar putea inflama tensiunile sociale în ţările afectate. De asemenea, FMI este îngrijorat de extinderea rapidă a insecurităţii alimentare, cu efectele cele mai grave asupra populaţiilor din țările cele mai sărace.
40% dintre români se zbat să supraviețuiască
Ce ar mai fi de spus, când, grație preaiubiților și stimaților conducători, cursul leu-euro a atins azi, 13 iulie, 4,6722 lei pentru un euro, adică, CEL MAI SLAB LEU DIN ISTORIE! Leul a început să se devalorizeze masiv de marți, când oficiali ai Guvernului au anunțat că ordonanța de modificare a Codului fiscal urma să fie votată în ședința de miercuri. Ordonanța a fost între timp adoptată și publicată în Monitorul Oficial, iar acum își urmează cursul obișnuit în Parlament, unde urmează să fie votată de aleși.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor din România,corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane. Deci, circa unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluṭie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%) iar minimul în 2020 (23,4%). Sărăcia relativă este înţeleasă ca fiind situaţia unei persoane ale cărei resurse, în principal monetare, nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie din ţara respectivă. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. Dacă INS ar face niște prognoze și calcule acum, ne-am îngrozi, fiindcă, de atunci, inflația, facturile la energie, prețurile la alimente și la cam tot ce mișcă, au sărit în aer. Probabil, circa 40% dintre români se zbat acum să supraviețuiască! Mulțumim Guvernelor Orban, Cîțu și Ciucă, toate impuse de Klaus Johannis!