joi, martie 28, 2024

Erbicidul Glifosat afectează grav albinele!

Must Read

90% dintre albine au fost ucise de chimicalele folosite în agricultură!

Dacă dispar albinele, care asigură polenizarea gratuită a plantelor, omenirea mai are de trăit 4 ani!!

Erbicidele ar trebui drastic verificate înainte de a fi autorizate, sunt de părere specialiștii

Studiile au arătat că glifosatul poate dăuna grav albinelor. Potrivit unui nou studiu, erbicidul ar putea pune în pericol și reproducerea albinelor: atunci când hrana este greu de găsit, albinele sălbatice nu mai pot menține temperatura în cuib.

În ultimii ani, studiile au furnizat în mod repetat dovezi ale modului în care glifosatul afectează albinele ( Apis mellifera ) – de exemplu asupra abilităților cognitive sau ale sistemului imunitar. Se știe prea puțin despre efectele erbicidului asupra celor aproape 20.000 de specii de albine sălbatice, inclusiv bondarii.

Echipa condusă de biologul Anja Weidenmüller de la Universitatea din Konstanz a examinat bondarii întunecați ( Bombus terrestris ), una dintre cele mai mari și mai comune specii de bondari din Germania. Ei au înființat 15 colonii de bondari în laborator, fiecare împărțită în două jumătăți, printr-o plasă: cutia de hrană a unei jumătăți conținea apă pură cu zahăr, în timp ce cealaltă jumătate avea glifosat adăugat în apă cu zahăr.

După cum a observat grupul, expunerea la glifosat nu a ucis direct insectele. Cu toate acestea, aceste colonii au menținut mai rău termoreglarea cuibului atunci când aprovizionarea cu hrană a fost restricționată. Pentru dezvoltarea optimă a puietului, temperaturile din cuib trebuie să fie între 28 și 35 de grade Celsius.

Dacă nu este suficientă mâncare, albinele nu au suficientă energie!

„Coloniile de bondari sunt supuse unei presiuni foarte mari pentru a crește cât mai repede posibil într-o perioadă scurtă de timp!” – a declarat Weidenmüller într-o declarație a universității din care face parte, despre studiul care a fost publicat acum în revista „Science” . Dacă nu pot menține temperatura necesară de incubație, puietul se dezvoltă mai lent sau chiar deloc. Acest lucru limitează creșterea coloniei: „Numai atunci când se atinge o anumită dimensiune a coloniei, în faza relativ scurtă de creștere, sunt capabile să producă indivizi maturi sexual ai coloniei, adică matci și trântori”!

Insectele generează căldură prin contractarea mușchilor necesari zborului. Acest lucru le costă pe albine multă energie, motiv pentru care acest factor este, în special, strâns legat de aprovizionarea cu hrană. Dacă acest lucru a fost restricționat în experiment, capacitatea bondarilor de a se termoregla a scăzut cu 25 la sută. „Nu își mai pot menține puietul cald atât de mult!”- arată specialista.

Efecte mici cu consecințe mari!

Pentru biologul Vincent Doublet de la Universitatea din Ulm, acesta este un rezultat semnificativ, deoarece cercetările au neglijat până acum aspectele legate de reglarea căldurii. „Studiul arată că efectele mici, la nivel individual, pot avea consecințe mari pentru întreaga colonie!” – arată Doublet, care nu a fost implicat în munca de cercetare. Modul în care glifosatul provoacă acest efect este încă neclar. Un alt studiu privind albinele melifere arătă că erbicidul le modifică flora intestinală și le face mai susceptibile la anumiți agenți patogeni. „Este de la sine înțeles că glifosatul afectează și microbiomul albinelot și, de exemplu, le îngreunează utilizarea nutrienților și astfel devin mai slabe!” – concluzionează biologul.

Interacțiuni subestimate

Deoarece erbicidul afectează abilitățile cognitive ale albinelor melifere, efecte similare sunt, de asemenea, imaginabile pentru bondari.

Doublet spune că studiul demonstrează că erbicidele nu trebuie neapărat să fie direct mortale pentru a avea consecințe dramatice asupra albinelor. Până acum, aprobarea unor astfel de agenți s-a bazat adesea pe experimente cu albine bine hrănite, care trăiesc în cele mai bune condiții. Interacțiunile complexe ale diferiților factori de stres, cum ar fi aprovizionarea cu hrană, vremea și agenții patogeni nu ar fi înregistrate în acest fel.

Autorul principal al studiului, Weidenmüller, subliniază: „Combinația dintre deficitul de resurse din peisajele agricole defrișate și pesticide poate reprezenta o problemă gravă pentru reproducerea coloniilor de albine!” Noile pesticide ar trebui să fie examinate mai îndeaproape, înainte de a fi aprobate. Până în prezent, s-a verificat doar câte animale au murit în 24 sau 48 de ore, după ce au fost hrănite sau au intrat în contact cu o substanță chimică. „Efecte subletale, adică, efectele care nu sunt imediat fatale, dar influențează fiziologia sau comportamentul insectelor și animalelor. Speciile care fac vizibile aceste efecte pot înregistra consecințe negative semnificative și ar trebui luate în considerare în viitoarele autorizații ale produselor fitosanitare!” = atrage atenția Anja Weidenmüller.

Insecte incredibile!

Albinele, precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o viață socială complexă, care continuă să surprindă oamenii de știință. Ele sunt singurele insecte din lume care produc hrană pentru om! Iată câteva lucruri interesante despre albina de miere (Apis mellifera):
– Albinele sunt vitale pentru natură! Ele sunt responsabile de polenizarea majorității plantelor. Fără albine, nu am mai putea mânca fructe sau legume!

  • Într-un stup locuiește un singur roi de albine. Roiul este alcătuit din trei tipuri de albine: regina (matca), lucrătoarele și trântorii.

    Regina:

    –    Este singura femelă dezvoltată sexual din stup.

    –   Este hrănită doar cu lăptișor de matcă, o substanță produsa de albinele lucrătoare, în cantităâi foarte mici.

    –   Trăiește între 3 și 5 ani și este singura care depune ouă.

    –   Într-o singură zi, matca depune pana la 2000 de ouă, de două ori greutatea ei. Vara este perioada cea mai epuizantă pentru regină. De-a lungul anului, o matcă prolifica depune pana la 200.000 de ouă.

    –    Ouăle fertilizate vor deveni albine lucrătoare, iar cele nefertilizate devin trântori. Matca poate doza numărul de ouă pe care le fertilizează.

    –    Regina se poate împerechea cu până la 20 de trântori, pe durata a câtorva zile, acumulând sperma lor într-o formațiune numita spermatecă.  Materialul seminal acumulat aici îi poate fi suficient pentru toată durata vieții. Primii doi ani de viață ai reginei sunt și cei mai productivi.

    –  Împerecherea are loc în zbor.

    –    Albinele sunt haplodiploide: lucrătoarele provenite din ouă fertilizate au un set complet (dublu) de cromozomi, pe când masculii (trântorii) prezintă un singur set de cromozomi, ei provenind din ouă nefecundate.

    –    Matca comunică cu celelalte albine prin feromoni. Feromonii secretați de  regină reprezintă amprenta olfactivă distinctă a fiecărui roi.

    –    Când stupul devine prea aglomerat, albinele decid să mai creeze o reginaă  Lucrătoarele construiesc  un fagure cu  20 de celule hexagonale mai mari, adânci de 25 de mm. Aici, regina va depune ouă fertilizate. Larvele-regină sunt hrțnite de albine cu lăptișor de matcă. La 9 zile, celulele cu larva sunt acoperie cu un strat de ceară.  

    –    Între timp, regina veche, împreună cu o parte din roi, părăsește stupul și pleaca în căutarea altuia, unde pune bazele unei noi colonii. 

    –    Dupaă8 zile de la acoperirea cu ceară, prima regină tânără iese din celulă. Ea poate să părăsească stupul împreună cu o parte din roi, la fel ca mama ei, sau poate decide să rămână în stupul de baștină. În acest caz, ea îți va ucide surorile, înțepțnd cu acul fiecare celulă ce conține larve-regină.

    –    Lucrătoarele știu când regina este pe moarte, deoarece aceasta nu mai degajă feromoni.

    –    Dacă regina moare prematur, fară să apuce să depuna ouă de reginaă  albinele vor crea o nouă matcă din larvele deja existente, dacă acestea nu au mai mult de 3 zile. 

    –    Personalitatea reginei determină  personalitatea întregului roi. Apicultorii controlează în acest fel calitățile roiurilor: mai agresive, mai dornice de muncă, mai productive, etc.

    Trântorii:

    –    Sunt în număr de câteva sute într-un singur stup. 

    –    Se pot asocia în grupuri ce pleacă în căutarea reginelor dornice de împerechere.

    –    După împerechere, ei mor.

    –    Se hrănesc cu polen și miere, furnizate de albinele lucrătoare. 

    –    Nu au ac cu care să înțepe.
     
    Albinele lucrătoare:

    –    Prezintă 2 ochi compuși și 3 ochi simpli, situați pe creștet.

    –    Au șase picioare și două perechi de aripi. Aripile prezintă dinți, care permite alipirea celor două aripi de fiecare parte, în timpul zborului.

    –    2 stomace: într-unul acumulează nectarul și apa, iar celălalt este pentru digestia proprie.

    –    Albinele prezintă 170 de tipuri de receptori olfactivi. Simțul mirosului este foarte bine dezvoltat și are rol atât în descoperirea surselor de hrană, cât și în comunicarea socială.  O albină poate ști de la câțiva metri distanță dacă o floare mai are polen și nectar sau dacă a fost deja vizitată de alte albine.

    –    Albinele pot bate din aripi foarte rapid, cu 200 de bătăi/secundă, de unde rezultă și bâzâitul specific.

    –    Raza de activitate medie este de 5-6 km. Viteza maximă atinsă în zbor: 70 km/h.

    –    Într-o singură expediție, o albină viziteaza 50-100 de flori.

    –    Pentru a produce un borcan de miere, o albină ar trebui să parcurgă 144.000 de km, de 3 ori circumferința Pământului la Ecuator. Din păcate, albina nu trăiește atât de mult. 2 milioane de flori sunt necesare pentru a produce această cantitate de miere. Un borcan de miere este produs de aproximativ 550 de albine.

    –    Pe durata vieții, o albină poate produce între 1 și 12 lingurițe de miere.

    –    Mierea este produsă din nectarul cules din flori, depozitat în fagure și deshidratat. Albinele elimină apa din nectar prin bătăi vivace ale aripilor, până cand rămâne o umiditate de 17%. Apoi, fagurii sunt sigilați cu dopuri de ceară.

    –    Ceara  este produsă de niște glande speciale, aflate în abdomen, apoi secretată în stomac și mestecată de albine. Producerea ei consumă multă energie.

    –    Propolisul este o substanță  produsa de albine din rășina copacilor și plantelor.  Este folosit pentru a căptuși stupul împotriva infiltrării apei, dar și pentru a-l steriliza. Se știe că propolisul are puternice proprietăți anti-bateriene.

    –    Mierea este singurul aliment complet, care poate susține singur viața. Conține  glucide, vitamine, minerale, antioxidanți, apă și enzime.

    –    Mierea nu se alterează, deoarece conține conservanți naturali ce nu permit dezvoltarea bacteriilor. Mierea descoperită în mormintele faraonilor, după mii de  ani, era încă comestibilă.

    –    Polenul este o substanță bogată în proteine, folosită de albine pentru a hrăni larvele.

    –    Albinele lucrătoare au un ac cu care pot înțepa, dacă se simt amenințate. Din  nefericire,  odată cu înțepătura, moare și albina. Acul este prevăzut cu țepi fini și are forma unei săgeți cu vârf, iar în momentul în care penetrează pielea victimei, rămâne blocat în ea.  Împreuna cu el rămân și fragmente din abdomenul albinei, care, astfel, își pierde viața. Însă nu chiar toate înțepăturile sunt fatale pentru albină.

    –    Sunt necesare peste 1100 de înțepături de albină simultan, pentru a produce moartea unui om, dacă nu este alergic la veninul de albine.

    –    Într-un singur stup trăiesc între 30 000 și 60 000 de albine lucrătoare. Fiecare are sarcini bine distribuite și nu există timpi de odihnă.

    –    Există albine responsabile cu munca în stup (îngrijirea ouălor și larvelor, curățenie, produsul mierii, căptușirea cu ceara, hrănitul reginei, etc) și albine culegătoare, care pleacă pe teren. 

    –    De pe câmp, albina lucrătoare se poate întoarce cu nectar stocat în stomacul special, rășină pentru propolis, polen cules pe picioarele păroase sau apă.  Pentru a aduce în stup 100 ml de apă, o albină trebuie sa facă 3000 de zboruri.

Ființe unice, binecuvântate!

O albină lucrătoare nu trăiește mai mult de 6 săptămâni, respectiv 6 luni, albinele care prind sezonul rece. Deși sunt ființe cu sânge rece, albinele își pot crește temperatura în zbor până la 54 de grade Celsius. Temperatura medie în stup este de 37 de grade.  Surprinse de frig sau ploaie rece, albinele își încetează activitatea și funcțiile. Iarna, albinele stau în stup sub formă de ciorchine, pentru a încălzi regina și pe ele însele. Mierea strânsă vara este folosită în anotimpul rece ca și sursă de hrană și supraviețuire. Albinele lucrătoare comunică între ele prin dansuri. În acest fel, își semnalizează una alteia poziționarea surselor de hrană și potențialele pericole. Cercetătorii au descoperit că albinele sunt un fel de genii ale matematicii, fiind capabile să calculeze distanțe și unghiuri, raportându-se la poziția soarelui și la cricumferința Pământului. Albinele știu că Pământul e rotund. Albinele traiesc pe Terra de câteva milioane de ani. Albinele sunt vegetariene. Albinele sunt indispensabile pentru supraviețuirea noastră, chiar dacă noi nu conștientizăm asta!

Sunt singura specie de animale de pe Terra care aduce beneficii mediului, fără a face rău  altei specii de plante sau animale. Albinele sunt singura specie de viețuitoare pe ale căror corpuri nu se dezvoltă nici o specie de bacterii, viruși sau ciuperci. Marele savant Albert Einstein a spus că, dacă albinele ar dispărea, omenirea nu ar putea supraviețui mai mult de 4 ani!..Deja, circa 90% din numărul albinelor de pe Terra au fost ucise de chimicalele folosite în agricultură…Oamenii nu par interesați de asta, ci de cât mai mult profit! Chiar dacă ne aduce moartea!

admin

Latest News

„Palat Eschenbach” din Viena, susținut de Alexandru Tomescu și Sânziana Mircea, a prefațat ciclul de evenimente aniversare organizate de Asociația „Mihai Eminescu” cu prilejul...

La data de 11 martie 2024, în eleganta sală de concerte a „Palatului Eschenbach”, situată în Cartierul Muzeelor din...

More Articles Like This