joi, martie 28, 2024

Austriecii nu vor să strângă cureaua pentru „a le arăta ei rușilor”! 

Must Read

Sancțiunile UE împotriva Rusiei au efect de bumerang!

Ne-am împușcat singuri în genunchi: Sancțiunile au lovit puternic, dar nu în Rusia!

„Sancțiuni ineficiente?!” se întreabă ziarul “Die Welt”. Și rezumă deja chintesența în subtitlu:

Uimitoarea rezistență a Rusiei

În aprilie, Banca Mondială prognozase o scădere economică de minus 11,2% în 2022, pentru Rusia, însă, de atunci a revenit asupra prognozei, la doar minus 8,9% . Însă tendința este aceea că sancțiunile împotriva țării un impact din ce în ce mai mic. Banca Centrală rusă a anunțat, în urmă cu câteva zile, că temerile referitoare la faptul că economia ar putea scădea cu opt până la zece procente, ca urmare a sancțiunilor occidentale, au fost supraevaluate. Rusia nu va fi lovită atât de tare, ca după criza financiară din 2009!

Învățăminte din istorie

SUA și vasalii săi joacă acest joc al sancțiunilor de ani de zile! De asemenea, Rusia s-a făcut, în mod deliberat, mai puțin dependentă de importuri, ceea ce acum dă roade. Deși lipsesc produse importante, în special în producție, situația nu este deloc atât de dramatică pe cât este descrisă în mass-media occidentală. Și mai este ceva ce nu ar trebui să le placă ordonatorilor de sancțiuni: moneda rusă s-a apreciat cu 40% în raport cu dolarul, de la începutul anului. În plus, a existat o creștere enormă a veniturilor din vânzările de petrol și gaze, deoarece Rusia continuă să își îndeplinească tranzacțiile contractuale de aprovizionare. Cufărul de război nu este doar plin, în cel mai adevărat sens al cuvântului, este neașteptat de bine umplut!

Europa se clatină

Dacă comparați evoluțiile și perspectivele din țările occidentale, balanța este tristă, pentru că Europa se clatină. Ministrul federal german de Finanțe, Christian Lindner (FDP), a avertizat deja populația, cu privire la „renunțarea la sancțiuni, în interesul unor obiective mai înalte”, pentru a pedepsi Rusia pentru atacul său asupra Ucrainei și pentru a asigura dominația SUA. Recent, publicația agenda-austria.at a analizat consecințele acestor „interese superioare” pentru Austria, și anume modul în care ar putea afecta țara rezervele reduse de gaz din Rusia. Dacă Rusia oferă cu 25 la sută mai puțin, economia este amenințată cu o pierdere a creșterii de 2,4 puncte procentuale – care ar avea ca efect pierderea a 40.000 de locuri de muncă. Și acestea sunt „doar” efectele reducerii rezervelor de gaze!

Cetăţenii nu au fost întrebați!

În plus, cetățenii nu susțin această politică! Majoritatea austriecilor nu vor să înghețe sau să-și strângă cureaua pentru „a le arăta ei rușilor”! Disponibilitatea de a face acest lucru este probabil să scadă și mai mult, pe măsură ce publicul realizează că sancțiunile au lovit țările care le-au impus mai greu decât țara pe care trebuiau să o lovească.

Embargo pe gazul din Rusia?!

Un embargo pe gaz al UE ar fi – cred unii, una dintre cele mai puternice arme contra Rusiei, ca pedeapsă  pentru războiul rus împotriva Ucrainei. Din păcate, țările UE au devenit atât de dependente de gazul rusesc în ultimele decenii, încât “împușcătura” lor contra Rusiei s-ar putea întoarce înapoi. De ce consecințe economice ar trebui să se teamă Austria, dacă nu ar mai veni gaz din Rusia?! Un embargo paneuropean pe gaz ar fi, fără îndoială, o sancțiune deosebit de eficientă împotriva Rusiei. Guvernul rus câștigă circa 660 de milioane de euro pe zi, numai din exportul de gaze naturale către UE și a reușit să readucă cursul rublei la nivelul de dinainte de război, printr-o politică valutară inteligentă. Un embargo pe gaz nu ar duce automat la încetarea ostilităților. Dar presiunea ar crește. Cu atât mai mult, cu cât Rusia nu a putut găsi noi clienți pentru achizițiile de gaze foarte repede. Cel puțin, așa arată situația, la prima vedere.

Calcule pe hârtie

Austria consumă în jur de 90 terawați de gaz natural, pe an. De departe, cea mai mare parte din aceasta provine din Rusia. Pe termen scurt, Austria nu poate înlocui singură aceste cantități de energie. Potrivit datelor de la Statistics Austria, site-urile de producție internă (de exemplu, în bazinul Vienei sau la poalele Alpilor) nu contribuie nici măcar cu 10% din cerere. Alți parteneri europeni nu au putut interveni în această măsură, într-un termen atât de scurt. Trecerea la alte surse de energie ar necesita investiții semnificative și ar dura mult timp. În plus, eficiența multor fabrici de producție ar scădea semnificativ, dacă ar trebui să fie operate cu electricitate, în loc de gaz. Ca alternativă la gazul rusesc, alte zăcăminte din Europa (de ex. Norvegia) vor fi utilizate mai intens, iar achiziția de pe piața internațională de gaz natural lichefiat (GNL – Gaz natural lichefiat) va fi intensificată. În plus, ar trebui să fie reexaminate și depozitele din care nu se produce nimic în prezent.

Să înghețăm pentru libertate!” – un slogan ridicol, marca Gauck

La începutul discuției despre un embargo asupra gazelor, gospodăriile private au fost adesea în prim plan. În iarna viitoare s-ar putea – pentru a folosi cuvintele fostului președinte federal german Joachim Gauck – „ am putea îngheța pentru libertate” și, pe termen mediu, s-ar putea găsi, apoi, alternative. Până la urmă, Comisia Europeană presupune că până la sfârșitul anului 2022, două treimi din importurile rusești de gaze naturale ar putea fi înlocuite cu GNL și alte surse. Dar nu locuințele familiale ar fi cele mai afectate de un embargo! Industria consumă cea mai mare parte! Sectorul energetic folosește gaze naturale pentru a genera căldură, de exemplu. Celelalte sectoare ale industriei prelucrătoare au nevoie în principal, de gaz, ca sursă de energie. Mai presus de toate, producția metalelor, industria hârtiei, dar și mineritul și sectorul transporturilor depind, în mare măsură, de gaz. Industria chimică folosește și ea gazele naturale – nu doar ca sursă de energie, ci și ca produs preliminar, de exemplu, pentru fabricarea îngrășămintelor. Mulți mari consumatori de gaze generează și căldură, care este apoi folosită și de locuințele private.

Ce se întâmplă când Europa rămâne fără gaz rusesc?!

Banca Naţională a Austriei (OeNB) a prezentat un calcul în aprilie. Ea estimează că o oprire completă a importurilor de gaze rusești ar putea costa 3,1 puncte procentuale din creșterea economică (reală) ajustată la inflație. Conform acestei prognoze, evoluția generală în procesul de recuperare după criza corona ar fi încă ușor pozitivă. Există o serie de studii în acest sens în Germania. Consiliul German al Experților Economici (2022) a rezumat recent previziunile și consideră posibilă o scădere economică de până la șase procente pentru Germania. Prognoza actuală a grupului de proiect comun de diagnosticare este aproximativ de același ordin de mărime. Pe hârtie, Germania este mai puțin dependentă de gazul rusesc decât Austria. Pe de altă parte, Germania are mai multă industrie și, prin urmare, ar putea fi mai afectată din punct de vedere economic.

admin

Latest News

„Palat Eschenbach” din Viena, susținut de Alexandru Tomescu și Sânziana Mircea, a prefațat ciclul de evenimente aniversare organizate de Asociația „Mihai Eminescu” cu prilejul...

La data de 11 martie 2024, în eleganta sală de concerte a „Palatului Eschenbach”, situată în Cartierul Muzeelor din...

More Articles Like This