Ieșirea imediată a României, Austriei și a UE din acord este singura consecință logică
Statele membre ale Tratatului Cartei Energiei, ECT, au prezentat recent un acord de principiu privind negocierile de revizuire a tratatului, care sunt în derulare din 2020. Scopul Uniunii Europene a fost de a aduce Tratatul Cartei Energiei în conformitate cu Acordul de la Paris privind clima. Cu toate acestea, așa cum a fost evident de mult timp, mandatul UE a fost ratat în mod clar.
Potrivit publicației attac.at, Tratatul revizuit va continua să ofere companiilor care produc combustibili fosili puterea de a da în judecată statele, pentru a cere despăgubiri de miliarde prin justiție paralelă, dacă noile legi climatice le amenință profiturile. „Țările UE au pierdut ani de zile, încercând să facă acest tratat ucigaș climatic ecologic! Această încercare nu a fost suficient de ambițioasă de la început și a fost fără speranță, din cauza unanimității necesare dintre cele 53 de părți contractante. Tratatul este încă incompatibil cu Acordul de la Paris și nu trebuie niciodată ratificat!”- explică Iris Frey, de la publicația Attac Austria.
Energia fosilă rămâne, se adaugă hidrogenul din energia fosilă!
Contractul este destinat să acopere combustibilii fosili existenți în UE și Marea Britanie până în anii 2030, pentru alte țări, chiar și pe termen nelimitat. În plus, este extins chiar și la produse energetice noi, problematice. De exemplu, ar trebui să acopere hidrogenul, care, în prezent, este produs aproape 100% din combustibili fosili. Includerea biomasei în tratat este, de asemenea, asociată cu riscuri, dacă statele membre doresc să ridice standardele de durabilitate la o dată ulterioară. Prin urmare, UE se poate aștepta la o creștere a proceselor corporative, în viitor.
Cu mecanismul de flexibilitate care a fost decis, țări precum Elveția, Japonia sau Turcia pot decide singure dacă vor pune vreodată capăt „protecției” pentru combustibilii fosili. „Aceasta este o linie roșie clară, pentru protecția climei! Scenariile energetice compatibile cu Acordul de la Paris, arată că trebuie să oprim arderea cărbunelui până în 2030, a gazului, până în 2035 și a petrolului, până în 2040, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade!”- a precizat Frey. De asemenea, rămâne în vigoare o clauză care permite investitorilor să depună cereri de arbitraj timp de 20 de ani, după retragerea unui stat din tratat.
UE ar trebui să urmeze exemplul Spaniei și să se pregătească pentru ieșire!
Analiștii și economiștii responsabili cer ieșirea imediată a Austriei și a cât mai multor state UE din contract, pentru a preveni procesele reciproce. „Contractul întârzie și face tranziția energetică mai scumpă! Dar criza climatică nu permite alte întârzieri. Acum, este timpul să începem o ieșire coordonată a tuturor țărilor UE din contract. Acesta este cel mai sigur mod de a ne proteja împotriva altor procese corporative împotriva tranziției energetice!”- explică Iris Frey. Abia pe 21 iunie a.c., guvernul spaniol a cerut UE să se retragă din Tratatul Cartei Energiei, deoarece pune în pericol obiectivele Uniunii în materie de climă. Pe 22 iunie, parlamentul olandez a cerut și el Guvernului să iasă din contract, după ce Italia se retrăsese deja.
Contractul încalcă legislația UE și Convenția europeană a drepturilor omului!
ECT este depășit nu numai din punct de vedere al politicii climatice, ci și din punct de vedere juridic. O decizie a Curții Europene de Justiție din toamna anului 2021 consideră că contractul este incompatibil cu legislația UE. La 21 iunie 2022, un proces împotriva a douăsprezece guverne europene (inclusiv Austria) din cauza TCE, a fost introdus pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Tratatul este incompatibil cu angajamentele internaționale privind clima și încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Exemple de procese corporative bazate pe Tratatul Cartei Energiei, ECT
Tratatul Cartei Energiei, ECT este un tratat plurilateral de investiții din anii 1990, ratificat de 53 de țări și UE. Cazurile recente includ:
RWE vs. Țările de Jos: Acum zece ani, RWE, o companie germană de energie, ignorând știința climatică, a decis să construiască o centrală electrică pe cărbune nou-nouță, în Țările de Jos. În 2020, guvernul olandez a adoptat o lege care urmărea să oprească arderea cărbunelui poluant, până în 2030. Cu prevderile din contractul ECT, RWE cere acum despăgubiri de 1,4 miliarde de euro, pentru profituri neîncasate.
Uniper vs. Țările de Jos: Uniper a cerut 1 miliard de euro ca și compensație, pentru eliminarea treptată a cărbunelui din Olanda, până în 2030.
Ascent Resources vs. Slovenia: Ascent Resources cere 120 de milioane de euro, după ce guvernul sloven a cerut o evaluare a impactului asupra mediului, înainte de a aproba un proiect de fracturare a gazelor.
Vermilion vs. Franța: În 2017, compania canadiană de petrol și gaze Vermilion, a amenințat că va da în judecată Franța, pentru un proiect de lege care ar pune capăt extracției de combustibili fosili pe teritoriul francez, inclusiv peste mări, până în 2040. Este posibil ca această amenințare cu un proces să fi contribuit la atenuarea legii, până la punctul în care versiunea finală permite acum reînnoirea granturilor, după acest termen limită.
Rockhopper vs. Italia: Din 2017, compania britanică Rockhopper a dat în judecată Italia, pentru interzicerea noilor activități de explorare a petrolului și gazelor în apropierea coastei țării, cerând despăgubiri de 275 de milioane de dolari.