Renovat recent, interesantul muzeu prezintă prima sa expoziție specială
Este o mini-expoziție într-un mic muzeu vienez, care nu este tocmai luat cu asalt de public și, totuși, cu exponate unice în lume, povestește despre „unul dintre punctele de cotitură decisive din istoria lumii” – după cum declară Johanna Rachinger –directorul general al Bibliotecii Naționale a Austriei (ÖNB). Joi seara s-a deschis, la Muzeul Papirusului, Expoziția „Semiluna peste Nil – Cum a devenit Egiptul arab bizantin”.
Prima expoziție specială din muzeu, care a fost redeschis în urmă cu un an, după o relansare de către arhitecții BMW și este găzduită într-un subsol din Neue Burg, este clar gestionabilă și inteligent interconectată cu expoziția permanentă. Cele 110 obiecte expuse, documentează cucerirea Egiptului de către armatele arabe, care timp de 700 de ani, ca provincie romană și est romană, a cunoscut o perioadă de pace, care a durat mai multe generații. În timp ce luptele au fost oprite după un timp relativ scurt, în anul 642 d.Hr., printr-un tratat între împărat și calif, papirusurile arată „că arabizarea Egiptului nu a fost o întrerupere bruscă, ci una care a cuprins mai multe generații, un proces de transformare profund”, a spus Rachinger.
Datorită unui număr de proiecte științifice susținute de Fundația Andrew W. Mellon din SUA și Fondul pentru știință austriac (FWF), indexarea documentelor păstrate în greacă, coptă și arabă, a progresat din 2013. Trecerea de la Egiptul creștin-bizantin la cel islamo-arab, poate fi acum descrisă mai precis de multe „surse secundare”, de exemplu din sectorul administrativ, a explicat Bernhard Palme, directorul Muzeului Papirusului și al Colecției Papyrus. Există surse literare excelente, dar ele au fost create cu trei-patru secole în urmă, ca un fel de trecere în revistă a istoriei timpurii a Imperiului Arab. “Papirusurile oferă o perspectivă foarte diferită! Ele completează și corectează narațiunile literare!”
Se poate arăta, de exemplu, că greaca și copta au rămas în lingua franca mult timp după preluarea puterii, că birocrația locală s-a gândit îndelung și detaliat la noile structuri administrative și la un nou sistem fiscal, introdus de arabi și că araba doar treptat s-a afirmat în Egipt. Unul dintre punctele de atracție dintre exponate este cel mai vechi papirus datat din lume cu text arab – o chitanță pentru 65 de oi, pentru aprovizionarea armatei arabe, emisă la 25 aprilie 643 d.Hr. Dar și alte documente. precum ordine de confiscare pentru grâu, o listă de materiale de construcție. pentru al-Fustat, noua capitală arabă a Egiptului, construită la sud de Cairo-ul modern, o scrisoare de recomandare elaborată și un act fiscal lung, care îndeamnă la mai multe controale, pot fi văzute în muzeu. Subiectul expoziției este un desen al unui cavaler arab în galop din secolul al X-lea d.Hr., care este, de asemenea, de importanță culturală și istorică, deoarece arată că reprezentările figurative nu erau descurajate în Islamul timpuriu.
Expoziția „Semiluna peste Nil – Cum a devenit Egiptul arab bizantin” – deschisă la Muzeul Papirusului ÖNB, Heldenplatz, Neue Burg, din 3 iunie 2022, până la 7 mai 2023, de marți până duminică, între 10 a.m.-6 p.m., joi 10 a.m.- 21:00, între iunie – septembrie: zilnic 10:00 – 18:00, joi 10:00 – 21:00.