În contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Finlandei de a adera la NATO, acest grup de insule din Marea Baltică aduce întrebări și provocări incendiare!
Conform acordurilor internaționale, arhipelagul finlandez Aland are un statut special, de neutralitate militară, de la mijlocul secolului al XIX-lea, trupele putând să nu fie staționate acolo. În fața amenințării din partea Rusiei, experții militari avertizează că această situație ar putea afecta grav apărarea națională a Finlandei.
Arhipelagul Aland este călcâiul lui Ahile al apărării finlandeze!”- a declarat Alpo Rusi, profesor și fost consilier prezidențial finlandez, pentru agenția de presă AFP. „Există îngrijorarea că, în cazul unui atac brusc asupra Aland, Finlanda ar putea să nu poată răspunde suficient de repede din punct de vedere militar!”. Cu toate acestea, majoritatea celor aproximativ 30.000 de insulari se pronunță împotriva oricărei prezențe militare.
Autonomie extinsă
Insulele Aland, în mare parte locuite de vorbitori de suedeză, aparțin acum Finlandei, dar se bucură de o autonomie politică extinsă. Suedia le-a cedat, după un război cu Imperiul Rus, la începutul secolului al XIX-lea, împreună cu restul a ceea ce este acum Finlanda. Helsinki și-a câștigat, apoi, independența față de Moscova, în 1917, 100 de ani mai târziu. Insulele Aland au rămas finlandeze, dar până atunci ocupau deja o poziție specială. Neutralitatea militară a arhipelagului datează de la un tratat de pace din 1856. La acea vreme, Marea Britanie și Franța ocupaseră insulele în războiul Crimeei cu Rusia și au impus demilitarizarea zonei Mării Baltice ,importante din punct de vedere strategic, prin Tratatul de la Paris. Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, acest statut a fost monitorizat și de un prim consulat sovietic, apoi rus, la Mariehamn, capitala arhipelagului.
„Rusia este întotdeauna o amenințare!”
Un grup de rezidenți se adună zilnic în aceste zile în fața gardului metalic înalt din jurul Consulatului, pentru a demonstra împotriva războiului Rusiei din Ucraina. „Nu au nicio treabă aici! Rusia este întotdeauna o ameninţare!”- a precizat pentru AFP un protestatar în vârstă de 71 de ani, Mosse Wallen.
Experții avertizează, de asemenea, că neutralitatea ar putea să nu protejeze Insulele Aland de un atac rusesc. „De ce ar trebui să avem încredere în ideea că trupele nu vor prelua controlul asupra Alandului cât mai curând posibil?”- spune Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale. Un sondaj din iunie a arătat că 58% dintre finlandezi susțin o prezență militară pe Aland.
Războiul din Ucraina a schimbat situația
Locuitorii din Aland, pe de altă parte, vor să-și păstreze statutul special și au respins până acum ferm ideea de a pune capăt demilitarizării. „De ce ar trebui să schimbăm asta?! Credem că este un factor stabilizator în regiunea Mării Baltice faptul că suntem demilitarizați!”- a declarat pentru AFP, premierul Aland, Veronica Thornroos.
„Ne-am gândit mereu: „Cine vrea să ne atace, dacă nu avem nimic demn de cucerit?!”- spune Aländer Ulf Grussner, în vârstă de 81 de ani. Deși au apărut îndoieli cu privire la acest lucru, odată cu războiul din Ucraina, el era încă în favoarea menținerii neutralității militare a insulelor. Guvernul finlandez spune că nu are nicio intenție să se atingă de statutul special al arhipelagului Aland. Sia Spiliopoulou Akermark, directorul Institutului pentru Pace din Aland, susține că acest lucru ar fi, oricum, dificil. Statutul insulelor Aland trebuie privit holistic, ca un „nod complex” de autonomie, garanții culturale și demilitarizare.
