Piaţa imobiliară a Europei se pregăteşte de impact. FMI avertizează că urmează o corectare „dezordonată” a preţurilor, iar dacă băncile nu sunt atente ar putea provoca o prăbuşire. Fondul Monetar Internaţional a avertizat recent că Europa se va confrunta cu o corecţie „dezordonată” a preţurilor locuinţelor, într-o perioadă în care regiunea se luptă să reducă inflaţia, scrie CNBC, citat de Business Magazin În cea mai recentă prognoză economică lansată care vizează Europa, FMI a afirmat că o contractare a pieţei este deja pe drum şi va afecta anumite pieţe imobiliare europene, iar acest declin s-ar putea accelera semnificativ pe măsură ce băncile centrale vor majora ratele dobânzilor în speranţa că vor calma creşterile preţurilor.
„Corecţii dezordonate pe pieţele imobiliare ar putea avea loc chiar dacă sunt evitate dificultăţi financiare mai ample. O corecţie a pieţei imobiliare este deja în curs de desfăşurare în unele ţări europene, de exemplu, în Republica Cehă, Danemarca, precum şi în Suedia, unde preţurile locuinţelor au scăzut cu peste 6% în 2022”, a notat FMI. „Scăderea preţurilor locuinţelor s-ar putea accelera dacă pieţele reevaluează riscurile inflaţioniste şi condiţiile financiare se înăspresc mai mult decât se aşteaptă. Aceste scăderi ale preţurilor ar avea efecte negative asupra bilanţurilor gospodăriilor şi băncilor”, a adăugat FMI. Preţul ipotecilor ar putea creşte de asemenea, în condiţiile în care băncile se pregătesc de noi runde de majorare a dobânzilor, într-un efort de reducere a inflaţiei. În consecinţă, cei cu credite ipotecare s-ar putea trezi în situaţia de a avea la îndemâna mai puţine venituri disponibile sau chiar în incapacitatea de a-şi mai plăti ratele la bănci.
Datele biroului european de statistică Eurostat au arătat că preţurile locuinţelor au scăzut pentru prima dată din 2015. În întreaga Uniune Europeană, preţurile locuinţelor au scăzut cu 1,5% în al patrulea trimestru din 2022. „Problemele generale legate de preţurile locuinţelor sunt generalizate, nu doar în ţările cu datorii mari, şi trebuie abordate cu atenţie.”, a declarat Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI. În acelaşi timp, estimările indică noi provocări legate de inflaţie. FMI se aşteaptă ca inflaţia globală să ajungă în medie la 5,3% în zona euro în acest an şi la 2,9% anul viitor – peste ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. „BCE trebuie să crească ratele dobânzilor devreme şi trebuie să le menţină cel puţin până la jumătatea anului 2024. Ne aşteptăm să revenim la ţinta de inflaţie de 2% în cursul anului 2025″, a declarat Kammer.
Banca Centrală Europeană urmează să se reunească săptămâna viitoare, iar unul dintre membrii săi a sugerat recent că o majorare de 50 de puncte de bază nu este exclusă. Banca centrală s-a angajat pe o traiectorie de creştere în iulie 2022, când a crescut rata dobânzii de la -0,5% la 0. Rata BCE se situează în prezent la 3%. În Suedia, unde preţurile locuinţelor au scăzut semnificativ anul trecut, aşteptările privind inflaţia sugerează, de asemenea, că banca centrală are mai mult spaţiu de manevră în ceea ce priveşte creşterea ratelor. Inflaţia este estimată la 6,8% în acest an şi la 2,3% anul viitor, potrivit celor mai recente date ale FMI. Tabloul economic este similar şi în Marea Britanie, unde inflaţia urmează să ajungă la 6,8% în acest an şi la 3% în 2023. Pe fondul acestor previziuni, FMI a sugerat că băncile centrale nu au altă opţiune decât să insiste cu noi majorări de rate. „O inflaţie de bază ridicată şi potenţial mai persistentă decât se aştepta necesită o politică monetară strictă, până când inflaţia de bază se va îndrepta fără echivoc spre ţintele de inflaţie ale BCE”, a mai notat FMI.