Sărbătoarea Martisorului la Viena

Pentru a continua o traditie minunata, Asociatia Mihai Eminescu Viena impreuna cu partenerii acestui eveniment va invita sa vizionati sau achizitionati diferite obiecte traditionale si specifice sarbatorii incepand cu un simplu si traditional martisor ,dar incarcat de foarte multe semne emblematice si traditie .

Adresa este in Gersthoferstrasse 143,1180 Viena.

Ne gasiti in cele doua zile cu surprize minunate :

28.02.2023 intre orele 10:00 si 19:00

01.03.2023 intre orele 9:00 si 19:00

La 1 martie, celebrăm sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii. În 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Decizia a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.

Cu toţii primim sau dăruim mărţişoare de 1 martie. Unii dintre noi s-au aflat de-a lungul timpului în ambele ipostaze, pentru că marţişorul este o tradiţie care se sărbătoreşte diferit în diverse zone ale ţării. De unde vine această tradiţie şi care este semnificaţia ei?

Mărţişorul celebrează venirea primaverii. Dăruit de 1 martie, este un obicei specific românesc. În această zi, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire si noroc. În Bucovina, însă, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii.

Tradiţional, mărţişoarele sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar.

Apărut în mediul rural, mărţişorul a fost preluat la oraş sub formă de monedă de argint sau aur, atârnată de un şnur. Aici a suferit diverse transformări – a fost asimilat rapid la un breloc cu şnur rosu-alb şi purtând semne de noroc sau de dragoste : trifoi cu patru foi, carte de joc, inimă. Treptat, obiceiul s-a schimbat, astfel că, în prezent, obiectul care atârnă de şnur s-a diversificat. Poate fi mărgea cu pene, scoici, animale, zodiace, iniţiale ale numelor, flori, animale etc.

Potrivit etnologului Irina Nicolau (1946 – 2002), astăzi, mărţişorul a devenit pretext pentru a oferi un cadou mai consistent, care uneori rezolvă diverse obligaţii sociale. Din talisman şi obiect ritualic, mărţişorul a devenit un fel de obligaţie socială care întreţine o tradiţie. Astfel, oraşul i-a schimbat funcţia dintr-una ritualică şi magică, într-una socială.

Va așteptăm cu drag !

  • Jurnalul Romanesc Viena

    Related Posts

    • decembrie 23, 2024
    Cât câștigă un român care lucrează la o fermă în Germania

    Un tânăr român, cu o experiență de șapte ani într-o fermă din Germania, a împărtășit detalii despre activitatea sa profesională și condițiile de muncă. El lucrează într-o fermă care adăpostește…

    • decembrie 19, 2024
    Important pentru românii din Diaspora: Wizz Air mută trei zboruri pe aeroportul Băneasa

    Wizz Air îşi va muta o parte din zborurile sale din Bucureşti pe Aeroportul Internaţional Băneasa „Aurel Vlaicu”, din 15 ianuarie, fiind vorba despre rutele Cracovia, Napoli şi Abu Dhabi.…